Munca la negru: cadru legislativ, dezavantaje pentru angajati si riscuri la care se supun angajatorii

Actualizat Decembrie 2019

• Munca la negru: cauze, cadru legal si sanctiuni

• Verificarea muncii la negru

• Dezavantajele muncii la negru

Munca la negru continua sa fie o problema in Romania, cu atat mai mult cu cat angajatorii sunt in prezent sanctionati doar cu amenzi. Aceste fapte au fost, pana in 2018, pedepsite si cu inchisoarea. Incidenta muncii la negru este mai mare in randul lucratorilor necalificati, al zilierilor si al lucratorilor casnici sau care muncesc in gospodarii.

Iata tot ce trebuie sa stii despre aceasta situatie, despre dezavantajele pe care le au persoanele care muncesc la negru si despre riscurile la care se expun societatile care nu respecta prevederile legale in privinta declararii angajatilor:

Munca la negru: cauze, cadru legal si sanctiuni

Munca la negru reprezinta activitatile desfasurate sub forma nedeclarata sau subdeclarata de catre un salariat pentru un angajator. Astfel, orice tip de activitate prestata in slujba unei persoane fizice sau juridice care nu respecta prevederile legale in vigoare in ce priveste contractarea unui angajat sub forma contractului individual de munca este considerata drept infractiune.

• In practica, s-au observat diverse forme ale muncii la negru, cum ar fi: Prestarea muncii de catre salariat in absenta unui contract individual de munca si, implicit, a drepturilor ce decurg din acesta, in urma unei intelegeri nedeclarate cu angajatorul;
• Prestarea muncii de catre salariat in perioada de proba, in absenta incheierii unui contract individual de munca;
• Prestarea de servicii casnice sau in gospodarii de catre persoanele fizice, fara incheierea unui contract de munca;
• Prestarea muncii in regim zilier sau sezonier, in absenta unui cadru legal;
• Prestarea activitatilor desfasurate in afara contractului de munca, pentru care nu exista evidentieri legale si care nu se impoziteazaconform legii, remunerata fara documente justificative si pentru care nu se platesc impozitul pe venit si contributiile sociale datorate in absenta unui pontaj pentru calcularea vechimii;
• Prestarea muncii partial neevidentiate si nefiscalizate, aditional pe langa munca declarata prestata pentru un angajator;
• Prestarea muncii in termene abuzive, respectiv norme de timp care depasesc 8 ore pe zi, cum stipuleaza legea;
• Prestarea muncii in norme de 8-12 ore, sub o conventie de mai putine ore pe zi.

Sanctionarea angajatorilor

Intrata in vigoare in data de 7 august 2017, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 din Codul Muncii a adus cu sine modificari majore privind sanctionarea muncii nedeclarate. Noile reglementari stabilesc amenzi contraventionale destul de mari pentru astfel de practici, in valoare de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.

Conform legii, inspectorii Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) poate acum sa decida sistarea activitatii punctului de lucru al unei societati in cazul in care se demonstreaza ca acestia colaboreaza cu salariati nedeclarati.Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale, în condiţiile legii, şi numai după ce a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi prezentarea documentelor care dovedesc plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pentru perioada în care a prestat activitate nedeclarată.

Art. I pct. 9 din OUG care introduce alin. 4, 5 si 5 la art. 260 din Codul Muncii (Ordonanta a suferit modificari in 2018, la un an dupa adoptare)

Inspectorul de muncă dispune, ca sancţiune complementară, sistarea activităţii locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecţia Muncii şi aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional.

5) Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale aplicate şi după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi constituirea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.

Mai mult, firmele au obligatia legala sa pastreze toate documentele privind prestarea muncii de catre angajati si normele de timp lucrate de catre acestia.

Copiile contractelor individuale de munca si completarea si pastrarea fiselor de pontaj, cu mentionarea orei de incepere si a celei de sfarsit de program sunt, de asemenea, obligatorii si trebuie pastrate in punctul de lucru, ca sa poata fi prezentate in cadrul unui control al Inspectiei Muncii. Angajatorul are si obligatia sa ofere angajatilor copii dupa contractele de munca individuale incheiate cu acordul partilor.

Munca prestata de angajati in temeiul contractului incheiat cu angajatorul constituie vechime in munca. Din aceasta vechime se scad absentele nemotivate si concediile fara plata, cu exceptia celor acordate in scopul formarii profesionale.

In ce priveste modificarea contractelor individuale de munca, orice modificare, cu exceptia celor impuse de schimbarea legislatiei sau a contractelor colective de munca, trebuie enuntata in acte aditionale incheiate cu acordul partilor.

Modificarile aduse Codului Muncii in 2017 vizeaza combaterea muncii nedeclarate si definesc situatiile care constituie munca nedeclarata astfel:

• Prestarea activitatilor de munca fara incheierea cu acordul partilor a unui contract individual de munca legal, semnat in ziua anterioara inceperii activitatii;
• Prestarea activitatilor fara ca acestea sa fie raportate cel tarziu in ziua anterioara inceperii in registrul general de evidenta a salariatilor;
• Prestarea activitatilor de munca in contextul suspendarii contractului individual de munca;
• Prestarea activitatilor de munca in afara programului stabilit prin contractele de munca cu norma partiala.

Daca pana la intrarea in vigoare a modificarilor, legislatia era mai permisiva pentru angajatorii care nu depaseau limita de 5 angajati la negru, aceasta limita nu mai este valabila si in prezent. Fapta, considerata penala inainte de modificarile legislative, este acum incadrata drept contraventie si se sanctioneaza ca atare, prin amenzi contraventionale care se pot cumula. Inspectorii teritoriali au si posibilitatea sa sisteze activitatea societatilor care nu functioneaza in baza cadrului legal.

Reluarea activitatii de catre angajator, daca aceasta a fost sistata de catre organele legislative, este posibila doar dupa achitarea amenzii contraventionale si in urma dovedirii remedierii deficientelor constatate de catre inspectorii teritoriali de munca. De asemenea, angajatorul va fi obligat sa incheie contractele de munca pentru angajatii descoperiti muncind ilegal si sa le achite acestora contributiile sociale si impozitul pe venit aferente veniturilor din perioada in care munca a fost prestata si nedeclarata.

Amenzile pentru angajatorii care au salariati la negru sunt de 10.000, respectiv 20.000 lei pentru fiecare salariat incadrat ilegal, in functie de fapta.Pentru prestarea orelor de munca in afara contractului, amenda este de 10.000 lei, iar pentru neincheierea unui contract individual de munca, angajatorii vor scoate din buzunar 20.000 lei pentru fiecare angajat.

Achitarea benevola a acestora in termen de 48 de ore de la emiterea procesului verbal reduce suma de plata la jumatate.

In ce priveste prestarea muncii de catre persoane aflate in termene ilegale in Romania, victime ale traficului de persoane, angajatorii risca sa faca inchisoare intre 3 luni si 2 ani, dar si sa fie amendati.

Sanctionarea angajatilor care muncesc fara contract

Munca in afara formelor legale este riscanta si pentru salariati. Desi aceasta nu atrage raspunderea penala, in prezent este considerata contraventie si se amendeaza cu sume cuprinse intre 500 si 1.000 lei.

Pe langa aceste sanctiuni contraventionale, salariatii sunt privati de o serie de drepturi si facilitati pe care Codul Muncii le prevede pentru angajatii cu contract individual de munca.

Verificarea muncii la negru

Institutia care poate face controale privind respectarea Codului Muncii si, implicit, privind legalitatea conditiilor in care lucreaza angajatii, este Inspectoratul Teritorial de Munca, prin organele sale de control.

Pentru a verifica legalitatea, inspectorii de munca le pot solicita angajatorilor copiile contractelor individuale de munca, dar si documentele doveditoare ale rapoartelor care sa ateste inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor. Fisele de pontaj, in care se mentioneaza ora inceperii activitatii si cea a incheierii acesteia constituie, de asemenea, documente in baza carora inspectorii de munca pot constata legalitatea sau ilegalitatea incadrarii in munca a angajatilor.

Cum poate verifica un angajat daca munceste sau nu legal

In primul rand, angajatii trebuie sa se asigure ca vor primi de la angajator o copie a contractului individual de munca, cel tarziu in ziua anterioara inceperii prestarii efective a muncii.

Registrul general de evidenta a salariatilor (REVISAL) seintocmeste in forma electronica si de depune online, prin intermediul aplicatiei puse la dispozitie de catre ITM. Exista si numeroase aplicatii software care au dezvoltat servicii de gestionare mai usoara a informatiilor personalului angajat si pot exporta fisiere in formatul cerut de ITM (.rvs) pentru a fi incarcate online in termenele legale. Acesta trebuie sa fie pastrat in format electronic si la sediul angajatorului, indiferent daca este sediu de sucursala, punct de lucru, reprezentanta sau alt tip de unitate.

Asadar, angajatii pot verifica daca forma de angajare este una legala, consultand raportarea contractului individual de munca catre ITM, care, in termene legale, trebuie operata in REVISAL. Angajatii au dreptul de a le solicita angajatorilor raportul per salariat din REVISAL.

Dezavantajele muncii la negru

Dezavantajele privind munca la negru sunt numeroase si riscante atat pentru angajatori, cat si pentru angajati. Drepturile si obligatiile acestora sunt, practic, inexistente in absenta definirii intr-un cadru legal, iar riscurile la care se supun sunt, de asemenea, destul de mari pentru ambele parti.

Dezavantajele pentru salariati

Prestarea muncii in absenta unui contract individual de munca si remunerarea in absenta statelor de plata prezinta o serie de dezavantaje pentru salariati:

• Salariul mai mic decat cele practicate in piata muncii legale, in anumite cazuri chiar sub limita minima legala si in neconcordanta cu vechimea, pregatirea si numarul orelor de munca prestata;
• Necumularea muncii prestate ca vechime in munca;
• Nerespectarea drepturilor privind acordarea pensiilor de boala sau de limita de varsta si a ajutoarelor si indemnizatiilor de boala si de deces;
• Nerespectarea dreptului la indemnizatia de somaj;
• Neplatirea de catre angajator a indemnizatiei pentru asigurarea de sanatate a angajatului;
• Posibilitatea intarzierii platii salariului si chiar cea a neachitarii acestuia;
• Absenta sporurilor de vechime, toxicitate, conditii de munca speciale sau periculoase;
• Nerespectarea programului de lucru, asa cum il prevede legislatia;
• Nerespectarea dreptului la plata compensatorie in cazul incetarii colaborarii la initiativa angajatorului (concediere);
• Absenta prestatiilorce le revin angajatilor de la sistemul public de sanatate (spitalizare gratuita, medicamente compensate);
• De asemenea, salariatii care nu lucreaza in forme legale nu beneficiaza de concediu de odihna sau de concediu pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani;
• Imposibilitatea primirii tichetelor de masa, a celor de vacanta sau a altor beneficii ce pot fi justificate doar in baza unui contract individual de munca;
• Salariatii platiti ilegal nu pot face dovada muncii catre institutiile bancare, asadar nu au acces nici la piata creditelor acestora;
• De asemenea, salariatii la negru nu beneficiaza nici de drepturile colective inscrise in contractele colective de munca aplicabile.

Dezavantajele pentru angajatori

Pe langa riscurile la care se supun din punct de vedere legal, cel al raspunderii penale si al sanctiunilor cu amenzi contraventionale, angajatorii sunt privati si de alte avantaje pe care le asigura contractul de munca pentru angajati.

In primul rand, angajatorului ii lipseste orice forma de control asupra angajatului si, implicit, asupra desfasurarii activitatii acestuia. Un astfel de neajuns poate avea urmari precum intarzierea lucrarilor si a obligatiilor fata de contractori, urmata de obligativitatea platii unor penalitati.

De asemenea, pentru ca angajatorul nu are nici obligatii, dar nici drepturi legale in baza unui contract incheiat cu angajatul, acesta nu are control nici asupra calitatii fortei de munca si a indeplinirii indatoririlor de catre salariat.

Din punct de vedere legal, angajatorul nu poate beneficia nici de eventualele subventii acordate pentru incadrarea in munca a angajatilor.

In  ce priveste combaterea muncii fara contract individual de munca, Inspectoratele Teritoriale pot fi sesizate cu privire la eventualele nereguli, nominal sau anonim.