ColorfulHR Logo
INCEARCA GRATUIT

Conflictul de interese: ce sanctiuni se impun si cum poate fi prevenit

de Colorful.hr | July 27, 2021

Conflictul de interese apare atunci cand o activitate, relatie sau implicare de natura personala se interpune in exercitarea responsabilitatilor profesionale. Prin conflict de interese se intelege situatia in care o persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor ce ii revin, potrivit Constitutiei si altor acte normative ce reglementeaza respectiva activitate. 

Aceasta situatie, numita conflict de interese, priveste persoane care sunt remunerare din bani publici si care, prin actiunile lor, dobandesc pentru sine sau pentru rudele lor de gradul I sau II beneficii ori foloase directe sau indirecte. Firmele private nu sunt supuse prevederilor legale ce reglementeaza conflictul de interese, dar, cu toate acestea, marile companii au regulamente interne care impun prevenirea situatiilor ce ar putea fi asimilate conflictului de interese, atat in cadrul respectivei firme, cat si in cazul unor actiuni (oricare ar fi ele) care implica bani publici. 

Cadrul legal

In sectorul guvernamental si in cel public, conflictele de interese sunt, de multa vreme, obiectul unei politici specifice care implica abordarile legislative si administrative ce au scopul de a sustine integritatea si luarea deciziilor in mod dezinteresat in institutiile guvernamentale si publice (de la cele ale administratiei locale pana la magistrati si de la reprezentanti cu functie de decizie ai institutiilor publice pana la parlamentari si membri ai Guvernului).

Legea nr. 161/2003 reglementeaza aspectele ce tin de conflictele de interese privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice. Legea a suferit numeroase modificari si completari, o parte dintre articole fiind abrogate, altele modificate, fie dupa ce au fost declarate neconstitutionale, fie ca urmare a modificarii unor legi conexe. Reglementarea conflictului de interese este cuprins si in Codul Functionarului Public, in Codul Administrativ, precum si in Legea 115 pentru controlul functionarilor publici si in Legea 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. 

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.

Textele de lege fac distinctie intre conflictul de interese si faptele de coruptie, dar iau in calcul faptul ca atat in sectorul public, cat si in cel privat, exista situatii in care pot sa apara conflicte de interese personale (raportate la obligatiile publice ale functionarilor sau demnitarilor) care pot fi considerate fapte de coruptie.

Si in sectorul privat exista preocupari legate de integritatea in afaceri si, in mod special, de protejarea intereselor actionarilor si a marelui public, cu atat mai mult cu cat exista forme noi de relatii intre sectorul public, sectoarele comerciale si non-profit, inclusiv parteneriate de tipul public-privat, dar si schimburi de personal si sponsorizari. 

Legislatia ce reglementeaza aceste aspecte urmareste sa garanteze corectitudinea deciziilor politice si administrative oficiale si a administratiei publice, in general, si creeaza cadrul legal pentru sanctionarea situatiilor dovedite de conflict de interese. 

Conform articolului 79 din Legea 161, functionarul public este in conflict de interese, daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

  • este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;
  • participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;
  • interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.

Mai trebuie spus ca legea si reglementarile in vigoare nu fac diferenta dintre un conflict de interese consumat, care a produs prejudicii, si o situatie care poate fi considerata drept un conflict de interese ce aduce beneficii patrimoniale functionarului public sau rudei acestuia, lasand la latitudinea instantelor penale sa stabileasca gravitatea faptelor si pedepsele aplicabile. 

Pentru evitarea potentialelor conflicte de interese, solutia gasita de legiuitor a fost aceea a introducerii declaratiilor de interese, conform prevederilor Legii 176 din 2010, cu o serie de completari si modificari ulterioare. 

Afla AICI totul despre incetarea contractului de munca

Declaratia de interese

Potrivit dispozitiilor articolului 1 din Legea nr.176/2010 privind integritatea functiilor publice, obligatia de a completa declaratia de interese revine alesilor in functii de demnitate publica si celor din adminsitratia locala, precum si angajatilor institutiilor si autoritatilor publice care administreaza sau implementeaza programe ori proiecte finantate din fonduri externe sau din fonduri bugetare. Aceasta dispozitie legala se aplica inclusiv personalului angajat cu contract individual de munca in cadrul respectivelor institutii si autoritati.

Obligatia privind declararea intereselor revine si categoriilor de persoane care sunt numite in functie de Presedintele Romaniei, de Parlament, de Guvern sau de primul-ministru, cu exceptia celor care ocupa functii apartinand cultelor religioase. 

Sunt obligati sa depuna declaratii de interese toti cei care se inscriu intr-o competitie electorala pentru o functie aleasa prin vot, indiferent daca sunt sau nu alesi in respectiva functie, iar depunerea acestei declaratii se face inainte de inceperea efectiva a campaniei electorale. 

In declaratia de interese, se indica numele, prenumele, initiala tatalui, codul numeric personal si adresa de domiciliu. In rubrica privitoare la functie, se introduce functia prevazuta in ordinul, decizia sau actul administrativ de numire. Pentru angajator, se precizeaza denumirea integrala a institutiei. 

Este bine de stiut ca persoanele care sunt obligate de lege sa depuna declaratie de interese trebuie sa completeze si formularul declaratiei de avere. Cele doua documente se actualizeaza anual, sunt publice, iar consultarea acestora poate fi realizata de catre oricine, cu mentiunea ca datele personale (respectiv adresa si CNP-ul sunt anonimizate). Declaratiile respective nu pot fi modificate decat atunci cand survine o schimbare a functiei sau demnitatii persoanei. 

Declaratiile de interese se fac in scris, pe propria raspundere, si cuprind functiile si activitatile prevazute de Legea nr. 161/2003, cu scopul asigurarii transparentei in exercitarea demnitatilor publice. Erorile din declaratii cad sub incidenta legii penale de fals in inscrisuri publice. 

Declaratiile sunt verificate de Agentia Nationala de Integritate (ANI), cu scopul identificarii posibilelor conflicte de interese si a incompatibilitatilor persoanelor care, conform prevederilor legale, sunt obligate sa completeze aceste documente. Inspectorii de integritate pleaca de la ideea ca acestea sunt legale, respectand confidentialitatea, impartialitatea, independenta operationala, celeritatea, buna administrare, dreptul la aparare si prezumtia onestitatii in declaratie. 

Daca inspectorul de integritate identifica elemente care conduc la ideea unui potential conflict de interese, informeaza persoana in cauza si solicita punctul de vedere al acesteia. Totodata, redacteaza un raport care prezinta situatia sau fapta generatoare de conflict de interese. Raportul si concluziile pot fi atacate in instanta de contencios administrativ. 

Cine depune declaratie de interese

Au obligatia de a depune declaratii de avere si declaratii de interese, in conformitate cu prevederile legale, urmatoarele persoane: 

  • Presedintele Romaniei, consilierii prezidentiali si consilierii de stat;
  • presedintii Camerelor Parlamentului, deputatii si senatorii;
  • membrii in Parlamentul European si membrii in Comisia Europeana din partea Romaniei;
  • primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat si asimilatii acestora, precum si consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;
  • membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorii, procurorii, asistentii judiciari si magistratii-asistenti;
  • membrii Consiliului National de Integritate, precum si presedintele si vicepresedintele ANI;
  • consilierii judeteni si consilierii locali, primarii, precum si presedintii de consiliu judetean;
  • prefectii si subprefectii;
  • persoanele numite in functii de conducere de prefecti, presedintii de consilii judetene, primarii;  
  • persoanele subordonate direct tuturor institutiilor mentionate mai sus, membrii in consiliile de administratie ale societatilor cu capital de stat, directorii televiziunii si radioului de stat, directorii de spitale si directorii de scoli, licee si institutii de invatamant superior si persoanele numite de acestia; 
  • in perioada detasarii sau delegarii, persoanele obligate sa depuna declaratii de avere si declaratii de interese;
  • alte categorii de persoane prevazute de lege, inclusiv directorii si adjunctii serviciilor de informatii. 

Citeste si: Abuzul in serviciu, de la infractiune la simplul abuz

Situatii de conflict de interese

Sunt numeroase si variate situatiile care pot fi considerate conflict de interese. Unele dintre acestea nu se materializeaza cu foloase, dar pot fi „rasplatite” cu servicii si alte beneficii (angajarea unei rude, prieteni, facilitarea unor demersuri). In replica, exista si situatiile care se finalizeaza cu recompense materiale sub forma de bani sau bunuri. 

De exemplu, un angajat rezolva cereri, ia decizii sau participa la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice/juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial sau care, la randul lor, vor aduce beneficii acestuia.  

O alta situatie este cea in care o persoana, functionar public sau demnitar, participa, in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, impreuna cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I, ceea ce contravine regulilor prevenirii conflictului de interese. 

Relatiile de subordonare si colaborare intre persoane care sunt rude, in cadrul aceleiasi institutii publice, intra in sfera conflictului de interese, la fel si atribuirea directa a unor investitii catre societati comerciale conduse sau reprezentate de rude sau afini. 

Intra sub incidenta faptelor de conflict de interese si demersurile sotului/sotiei sau rudelor de gradul I, care pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice un functionar, un demnitar sau un ales. 

Afla AICI ce trebuie sa stii despre clauza de neconcurenta

Solutionarea conflictului de interese

Solutionarea conflictului de interese. Sanctiuni

Sesizarea situatiei in care o persoana se afla in conflict de interese de catre cel in cauza se solutioneaza de catre conducatorul unitatii. 

In cazul existentei unui conflict de interese, functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si sa-l informeze de indata pe seful ierarhic direct. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice, in termen de cel mult trei zile de la data luarii la cunostinta. Incalcarea acestor dispozitii atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila ori penala, potrivit legii. 

Sesizarea unei situatii consumate de conflict de interese, ca urmare a verificarilor periodice, facute de inspectorii de integritate, sau a unor sesizari venite din partea opiniei publice sau a unor terti, este analizata de ANI si, in cazul in care raportul ramane definitiv si se constata existenta conflictului de interese, urmeaza declararea nula a tuturor demersurilor, actelor juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse de persoana aflata in conflict de interese dovedit. In aceasta situatie, ANI va sesiza organele de urmarire penala. 

Condamnarea pentru conflict de interese se pedepseste cu amenda penala sau inchisoare care poate ajunge pana la cinci ani. Concomitent, se pot aplica si pedepse complementare cu interzicerea unor drepturi: acela de a fi ales sau de a functiona intr-o pozitie publica prin numire. 

Vezi 👉 AICI SOFTWARE PONTAJ

Prevenirea conflictului de interese

Exista metode care pot preveni si limita aparitia conflictului de interese. Strategii eficiente sunt: 

  • transparenta luarii deciziilor; 
  • rezolvarea conflictelor trebuie sa fie clar inregistrate in documentele oficiale;  
  • demonstrarea modului in care s-a inregistrat si s-a luat in considerare declararea unui anumit conflict de interese;  
  • difuzarea si intelegerea politicii privind conflictul de interese; 
  • punerea la dispozitia tuturor functionarilor publici, la numire si la preluarea unui nou loc de munca sau a unei noi functii, a politicii actuale privind conflictul de interese; 
  • informari periodice; 
  • redactarea Codului de Conduita al unei organizatii;
  • redactarea unui regulament de bune practici si a procedurilor administrative corecte; 
  • indrumarea functionarilor publici cu privire la posibilele conflicte de interese; 
  • analiza zonelor „de risc” din punctul de vedere al unor posibile conflicte de interese;
  • crearea unor mecanisme de monitorizare;
  • informarea cu privire la consecintele conflictului de interese, incluzand sanctiuni disciplinare, administrative si penale. 

Conflictul de interese este una dintre formele cele mai subtile de coruptie si poate aduce prejudicii materiale comunitatii afectate, determinand stagnare economica si afectand viata economica si sociala. 

Sursa foto: Shutterstock.com

Fii la curent cu ultimele noutati in Business si HR!

Daca esti antreprenor, manager sau specialist HR, nu trebuie sa ratezi cele mai utile informatii pentru a creste o echipa productiva si multumita!

    Daca ti-a placut articolul, lasa-ne o parere.
    Average rating: 3
    Colorful.hr
    Software in Cloud pentru un HR inteligent, ce te ajuta sa trimiti automat comunicarile catre Revisal.

    Descopera colorful.hr

    Software in Cloud pentru un HR inteligent

    • Salarizare: soft calcul salarii, Revisal automat
    • Pontaj electronic si gestiune concedii
    • Administrare de personal
    • Rapoarte si statistici HR
    • Dosarul electronic al angajatului
    • Recrutare angajati si management personal
    Vezi detalii
    Articole Similare

    RECOMANDARE

    Webinar Legislație

    Află cum poți simplifica procesele de resurse umane, repetitive și consumatoare de timp folosind tehnologia. Experți în resurse umane și legislație vin cu cele mai bune sfaturi.

    Vezi detalii

    Mulțumim pentru răspuns!Persoanele cu profilul tău sunt interesate de următorul material:

    Află cum poți simplifica procesele de resurse umane, repetitive și consumatoare de timp folosind tehnologia. Experți în resurse umane și legislație vin cu cele mai bune sfaturi.

    Vezi detalii

    RECOMANDARE

    Ghid pentru alegerea unui soft de HR

    Alegerea unui soft pentru HR poate fi ușoara, dacă urmezi pașii corecți! Descarcă ghidul GRATUIT!

    Mulțumim pentru răspuns!Persoanele cu profilul tău sunt interesate de urmatorul material:

    Ghid pentru alegerea unui soft de HR

    Alegerea unui soft pentru HR poate fi ușoara, dacă urmezi pașii corecți! Descarcă ghidul GRATUIT!