Programul Kurzarbeit – ce este si cum pot beneficia de el angajatii si angajatorii

Programul Kurzarbeit este un model economic german, lansat in urma cu 110 ani si folosit in timpul celor doua razboaie mondiale si in perioadele de criza economica. Acest model de lucru consta in reducerea programului de munca sau chiar incetarea sa, in unele cazuri. In acest context, angajatorul plateste orele de munca efective, iar statul plateste diferenta pana la salariul intreg. 

Folosit cu succes in criza economica din 2009, Kurzarbeit a ajutat la compensarea veniturilor in cazul a peste 1,4 milioane de angajati, iar per total, au fost salvate aproape 500.000 de locuri de munca in recesiune. Pentru a pune lucrurile in context, Germania a fost singura tara din UE care a evitat concedierile in masa. 

In prezent, in Germania, statul acopera 80% din remuneratia neta a angajatilor, inclusiv plata contributiilor sociale. Tot in contextul pandemiei de COVID-19, Austria a implementat un program similar, numit Corona-Kurzarbeit, prin care angajatii primesc 90% din salariul net, in ciuda reducerii orelor de lucru. 

Alte state care au introdus variante modificate ale Kurzarbeit sunt Franta, Slovenia sau Cehia (statul acopera 50-70% din salariul net, iar angajatorul plateste contributiile sociale pentru zilele in care stau acasa). 

In Regatul Unit, programul de redresare anuntat la sfarsitul lunii septembrie spune ca angajatii trebuie sa lucreze cel putin o treime din programul normal de lucru, iar statul va acoperi pana la 75% din salariul net pe urmatoarele sase luni. 

Prin comparatie, in tari precum Italia, Japonia, Canada sau SUA, numarul angajatilor a scazut mult, cel mai mare procent de someri existand pe piata americana, unde 4% dintre angajati primesc somaj.

In Romania, programul Kurzarbeit a fost introdus sub numele de „program flexibil de munca” si se aplica atunci cand firmele au o scadere semnificativa a profitului fata de aceeasi perioada a anului anterior. Similar programului Kurzarbeit din alte tari, si la noi, statul va acoperi o parte semnificativa a salariului net. Mai jos, poti afla mai multe despre modul de aplicare al programului Kurzarbeit in Romania, de la conditiile de aplicare pana la suma acoperita de stat si avantajele acestui program de redresare economica. 

• Cadru legislativ
• Candidati care nu sunt eligibili
• Conditii de aplicare a programului Kurzarbeit
• Aplicarea programului Kurzarbeit
• Ajutorul de stat pentru aplicarea modelului Kurzarbeit
• Avantajele programului Kurzarbeit
• Alte masuri de sprijin

Cadru legislativ

Atunci cand activitatea economica a unei firme se reduce semnificativ din motive obiective si daca este necesar, angajatorul poate reduce timpul de lucru pentru anumite categorii de salariati. Angajatii continua sa fie platiti de angajator pentru orele lucrate efectiv, iar statul vine in sprijinul amandurora, angajat si angajator, suportand o parte din costul salarial, in general, diferenta dintre plata pentru orele lucrate efectiv si salariul contractual. 

Reglementarea sistemului Kurzarbeit este realizata prin doua ordonante de urgenta si o lege, publicate in ultimele luni. Sa le luam pe rand, pentru a vedea ce prevede fiecare.

OUG 132/2020

Publicata pe 10 august 2020, OUG nr. 132/2020 este primul act normativ ce reglementeaza tratamentul angajatilor pe durata pandemiei de COVID-19. Acest document prevedea decontarea indemnizatiilor din bugetul asigurarilor de somaj, pentru a compensa pierderile de venit salarial aparute ca urmare a reducerii programului de lucru. 

Documentul mai mentiona ca, pentru activitatile realizate in regim de telemunca, angajatorii primesc un sprijin financiar unic, in valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a achizitiona bunuri si servicii tehnologice necesare desfasurarii activitatii. Acest lucru era valabil doar daca telesalariatul a prestat munca cel putin 15 zile in timpul perioadei de urgenta. 

Un alt aspect important introdus prin ordonanta de urgenta se referea la posibilitatea de reducere a programului de lucru cu cel mult 50%. Foarte important, aceasta reducere a programului trebuia comunicata salariatului cu cel putin cinci zile inainte de intrarea sa in vigoare. 

De asemenea, OUG nr. 132/2020 prevedea o reducere a programului pentru o perioada de cel putin cinci zile lucratoare consecutive, cu obligatia ca angajatorul sa stabileasca programul de lucru pentru intreaga luna. Potrivit aceluiasi document ,reducerea programului se putea aplica inclusiv in cazul programului de munca in ture sau al celui de lucru inegal. 

In ceea ce priveste salariul, pe durata reducerii programului de lucru, salariatii beneficiau de 75% din diferenta dintre salariul de baza brut prevazut in contractul individual de munca si salariul aferent orelor muncite efectiv. 

OUG nr. 211/2020

Publicat pe 7 decembrie 2020, OUG nr. 211/2020 aduce cateva modificari. Astfel, pe durata starii de alerta, angajatorul poate reduce timpul de munca al salariatilor cu cel mult 80% din durata zilnica, saptamanala sau lunara normala. Mai mult, reducerea timpului de lucru trebuie sa se faca pe o perioada de cel putin cinci zile lucratoare lunar, angajatorul fiind obligat, din nou, sa stabileasca programul de lucru pentru intreaga luna. 

In aceeasi OUG se mentioneaza ca angajatorul nu are voie sa angajeze personal pentru prestarea unor activitati identice sau similare cu cea a persoanelor carora le-a fost redus timpul de munca. Acest lucru este valabil strict la nivelul sucursalei, filialei sau sediului secundar in care lucreaza acesti angajatori.

Legea nr. 282/2020 

Ultimul act normativ este Legea nr. 282/2020, publicata in Monitorul Oficial pe 9 decembrie 2020. Prin acest document, se permite extinderea programului de ajutor de stat pe durata starii de alerta si pe o perioada de pana la trei luni de la incetarea ultimei stari de alerta/urgenta. De asemenea, perioada minima lunara pentru care se aplica ramane de cinci zile, insa se elimina prevederea conform careia aceste zile trebuie sa fie consecutive.

Potrivit legii 282/2020, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de munca a salariatilor cu cel mult 50% din durata zilnica, saptamanala sau lunara.

O alta modificare semnificativa vizeaza eliminarea obligatiei angajatorilor de a transmite in Revisal masura de reducere a timpului de lucru. 

Cu privire la interdictia de a angaja personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus, precum și subcontractarea de activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus, actul normativ vine cu unele clarificari.  Interdicția se raportează la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare, iar nu la nivelul angajatorului. 

De asemenea, se aduce o modificare Legii nr. 76/2002 privind sistemul de asigurari de somaj. 

Astfel, perioada de lucru redusa, platita prin contributia statului, constituie stagiu asimilat la sistemul asigurarilor de somaj si se ia in calcul la stabilirea stagiului de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare inregistrarii cererii pentru indemnizatia de somaj. 

O alta modificare importanta vizeaza o prevedere din OUG nr. 132/220, referitoare la sprijinul financiar in valoare de 2.500 lei acordat angajatorului pentru fiecare telesalariat. Potrivit noii legi, pot beneficia de suma, pana pe 31 decembrie 2020, atat angajatorii ai caror angajati au lucrat minimum 15 zile de telemunca in starea de urgenta, cat si in perioada starii de alerta. 

Candidati care nu sunt eligibili

Nu beneficiaza de Kurzarbeit sau programul flexibil de munca urmatoarele categorii de angajatori:

• Institutiile publice;
• Angajatorii care in momentul solicitarii indemnizatiei se afla in faliment, dizolvare, lichidare sau au activitatea suspendata ori restrictionata.
• Angajatorii care sunt inregistrati in jurisdictii necooperante in scopuri fiscale.

Conditii de aplicare a programului Kurzarbeit

Pentru a putea dispune de reducerea timpului de munca si pentru a solicita indemnizatia, angajatorii trebuie sa indeplineasca, in acelasi timp, urmatoarele conditii:

• Masura sa afecteze cel putin 10% din numarul salariatilor din unitate;
• Reducerea activitatii a dus la o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioara aplicarii masurii de cel putin 10% fata de aceeasi luna din anul precedent (conform alin (1) din OUG nr. 132/2020);
• Angajatorul a informat si consultat sindicatul,  reprezentantii salariatilor sau salariatul, dupa caz,  anterior comunicarii deciziei catre angajatii afectati.

Alte criterii de acceptare

Dupa acceptarea programului Kurzarbeit si in vederea protejarii salariatilor afectati, angajatorul nu poate:

• Sa angajeze personal pentru a presta activitati identice ori similare celor prestate de catre salariatii cu programul redus in aceeasi filiala, sucursala sau alte sedii secundare;
• Sa subcontracteze activitati similare cu cele desfasurate de persoanele care au timpul de munca redus in aceeasi filiala, sucursala sau alte sedii secundare;
• Sa initieze concedieri colective;
• Sa reduca timpul de lucru al angajatilor afectat in temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii;
• Sa pretinda angajatilor cu programul redus sa realizeze ore suplimentare.

De asemenea, acordarea de bonusuri la salariul de baza pentru structura de management se poate realiza doar dupa finalizarea perioadei de aplicare a masurii. Mai mult, oferirea indemnizatiei de la stat nu poate fi cumulata cu unele masuri de stimulare a angajatorilor:

• decontarea timp de 3 luni a 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate de salariatii angajati pe perioada determinata;
• masurile active de sprijin acordate potrivit art. I si III din OUG 92/2020;
• masurile de stimulare a angajatorilor finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj prevazute de Legea nr. 76/2002. 

Aplicarea programului Kurzarbeit

Programul Kurzarbeit poate fi aplicat si pentru programul de munca in ture sau programul de munca inegal. De asemenea, angajatorul poate decide reducerea timpului de lucru pentru o perioada de cel putin cinci zile neconsecutive si are obligatia de a stabili programul de munca pentru intreaga luna. 

In scopul flexibilizarii conditiilor de accesare a indemnizatiei pentru timpul redus de munca, legea nr. 282/2020 permite angajatorului sa reduca timpul de munca al salariatilor cu cel mult 50% din durata zilnica prevazuta in contractul individual de munca.

De asemenea, decizia de reducere a timpului de munca, a programului de lucru, a modului de repartizare a acestuia pe zile si a drepturilor salariale aferente orelor de lucru trebuie comunicate salariatilor afectati cu cel putin cinci zile inainte de intrarea lor in vigoare. Spre deosebire de perioada anterioara, angajatorul nu mai are obligatia de a transmite modificarea programului de lucru in Revisal (Registrul General de Evidenta a Salariatilor). 

Ajutorul de la stat pentru aplicarea modelului Kurzarbeit

Statul plateste o indemnizatie de 75% din diferenta dintre salariul de baza brut, asa cum este prevazut in contractul individual de munca, si salariul de baza brut aferent orelor lucrate efectiv in programul redus. De exemplu, daca timpul de munca s-ar reduce la 50%, angajatul primeste 50% din salariu de la angajator si 37,5%, de la stat. Cu alte cuvinte, primeste 87,5% pentru un timp de munca de 50%. Prin modelul Kurzarbeit, salariile sunt mai mari decat in cazul somajului tehnic. 

Pentru un salariu de 2.300 de lei, salariul minim brut, statul suporta 836,25 de lei si incaseaza 804 lei, iar angajatul primeste 1.851 lei brut. In cazul salariului mediu brut pe economie, 5.452 de lei (in luna octombrie 2020), statul plateste 2.044,5 lei, iar angajatorul, 2.726 de lei, salariatul primind in total 4.770,5 lei. 

Indemnizatia primita de la stat reprezinta un venit si este supusa impozitarii si platii contributiilor sociale. 

Sumele aferente salariilor angajatilor cu program redus in regim Kurzarbeit sunt platite de angajator, care le va putea deconta, ulterior, de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, din bugetul asigurarilor de somaj. Daca angajatorul nu depune documentele necesare pana pe data de 25 a fiecarei luni, va primi banii luna urmatoare. In cazul in care angajatorul nu recupereaza indemnizatia acordata de la bugetul asigurarilor pentru somaj, nu are dreptul de a o pretinde de la salariat. 

Avantajele programului Kurzarbeit

Programul de redresare economica Kurzarbeit are numeroase avantaje:

• Angajatorii nu mai sunt obligati sa transmita in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) decizia de a reduce programul de lucru;
• Programul permite o mai buna flexibilizare a muncii angajatilor, raportat la noile nevoi economice ale angajatorului;
• Programul previne cresterea ratei somajului, prin sprijinul oferit de stat, si ajuta la mentinerea locurilor de munca de catre angajatori;
• Venitul angajatilor cu program redus nu este afectat semnificativ; acestia continua sa primeasca o parte importanta a salariului prevazut in contractul de munca.

Alte masuri de sprijin

Statul ofera si alte masuri de sustinere a angajatilor care presteaza activitati in regim independent, a persoanelor care lucreaza in regim de telemunca sau a zilierilor.

Sustinerea persoanelor care lucreaza in regim independent

Persoanele care lucreaza in regim independent pot beneficia de indemnizatia prevazuta de OUG 132/2020 cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul reducerii timpului de munca, profesionistii, precum si persoanele care au incheiate conventii individuale de munca, beneficiaza, la cerere, in baza declaratiei pe propria raspundere, de o indemnizatie lunara de 41,5% din castigul salarial mediu brut.

(OUG 30/2020 prevede indemnizatia de somaj tehnic de 75% din salariul mediu brut pentru intreruperea activitatii determinata de pandemia de COVID-19.)

Plata se face prin Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, pe baza unei cereri si a declaratiei pe proprie raspundere. 

Sustinerea activitatii in regim de telemunca

Pe langa sistemul Kurzarbeit, OUG nr. 32/2020 prevede si masuri pentru sustinerea salariatilor care lucreaza in regim de telemunca. 

Statul ofera posibilitatea ca angajatorii sa primeasca 2.500 de lei pentru fiecare angajat care lucreaza in regim de telemunca. Aceasta suma este destinata achizitionarii de bunurii si servicii tehnologice necesare desfasurarii activitatii la distanta. Conditia este ca angajatul sa fi lucrat minimum 15 zile in regim de telemunca in starea de urgenta sau in starea de alerta.

Suma, acordata o singura data, in functie de ordinea depunerii solicitarilor, este valabila pana pe 31 decembrie 2020 si se ofera din bugetul asigurarilor de somaj prin ANOFM. Ulterior acordarii acestor sume si in termen de maximum 30 de zile, angajatorul este obligat sa transmita autoritatilor documentele justificative pentru achizitia de bunuri si tehnologii necesare telemuncii. In caz contrar, angajatorul trebuie sa restituie sumele primite integral, in 30 de zile de la expirarea termenului in care trebuiau depuse documentele justificative.

Important de stiut este ca aceste prevederi nu se aplica angajatilor institutiilor publice, angajatorilor care se afla in faliment, dizolvare, lichidare sau au activitatile suspendate.

Sprijin financiar pentru zilieri/salariati care incheie contracte individuale de munca pe perioada determinata de pana la trei luni

Persoanele ce realizeaza activitati necalificate care au caracter ocazional, zilierii, pot beneficia, pentru o perioada de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrari, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2020, de o suma de la buget, echivalenta cu 35% din remuneratia aferenta zilei de lucru. Ajutorul este oferit doar in situatia in care persoanele colaboreaza cu unitati in domenii reglementate si a caror activitate a fost afectata de intreruperea sau restrangerea activitatii ca urmare a pandemiei. 

Suma aferenta este platita de beneficiarul lucrarii din bugetul propriu, in momentul platii contravalorii muncii zilnice, pentru ca mai apoi sa fie decontata din bugetul de stat prin Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, pe baza unei cereri si a unei liste cu persoanele care au beneficiat de acordarea acestor sume. Documentele trebuie depuse de catre beneficiarul de lucrari in format electronic, pana pe data de 5 ale lunii urmatoare pentru luna precedenta. 

In cazul lucratorilor sezonieri, se ofera o indemnizatie de 41,5% din salariu, insa nu mai mult de 41,5% din salariul mediu brut pe economie, pentru o perioada de lucru de opt ore pe zi. Facilitatea poate fi acordata pana pe 30 iunie 2021 pentru cel mult trei luni, la alegerea angajatorului, pentru acei salariati care incheie contracte individuale de munca pe perioada determinata de pana la trei luni. Si de aceasta data, angajatorul plateste din bugetul propriu, apoi i se va oferi contravaloarea prin ANOFM. Decontarea din bugetul asigurarilor de somaj se va efectua in termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii.

Pandemia de COVID-19 a adus multe provocari in toate domeniile. Prin oferirea unor indemnizatii si prin folosirea modelului Kurzarbeit, statul roman spera sa reduca somajul si sa ajute la redresarea economiei. Acest program este util atat angajatilor cu program redus, cat si angajatorilor. Acestia isi mentin business-ul activ, iar angajatii primesc o parte considerabila a salariului de dinainte de criza.

Sursa FOTO: Shutterstock