ColorfulHR Logo
INCEARCA GRATUIT

Insolventa – Ce este si cum poate fi prevenita de companii

de Colorful.hr | July 1, 2021

Insolventa reprezinta o situatie in care o societate nu isi mai poate plati datoriile. Mai jos, poti afla mai multe despre principiile de baza ale insolventei, de cate tipuri poate fi aceasta, cum se initiaza, ce efecte are asupra angajatilor, precum si ce masuri pot fi luate pentru a o preveni. 

Ce este insolventa?

Insolventa este reglementata prin Legea nr. 85/2014, modificata si completata ulterior prin Ordonanta de Urgenta nr. 88/2018. Potrivit articolului nr. 5 din Legea nr. 85/2014, insolventa reprezinta starea unui patrimoniu al unui debitor, care este caracterizata prin insuficienta de fonduri pentru a plati datoriile certe, lichide si exigibile. 

De interes este si articolul nr. 3 din Legea nr. 85/2014, care spune ca prevederile se aplica regiilor autonome si profesionistilor, definiti in Codul Civil drept cei care exploateaza o intreprindere. 

De asemenea, incepand cu data de 11 iulie 2020, au fost aduse o serie de modificari legii care reglementeaza insolventa. Mai jos sunt cateva aspecte importante, introduse prin Legea nr. 113/2020:

  • Cresterea nivelului pragului – daca anterior, pragul pentru deschiderea procedurii de insolventa era de 40.000 de lei, acum acesta a fost stabilit la 50.000 de lei, atat pentru cererea creditorului, cat si pentru cea a debitorului. In cazul creantelor salariale, nivelul pragului se mentine la valoarea de 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat;
  • Eliminarea cuantumului creantelor bugetare din totalul masei credale – in situatia in care debitorul solicita insolventa, nu mai trebuie indeplinita conditia suplimentara, care spunea ca valoarea creantelor bugetare trebuie sa fie mai mica decat 50% din totalul creantelor debitorului;
  • Eliminarea executarii silite a creantelor actuale – s-a eliminat dreptul creditorului de a demara executarea silita asupra creantelor nascute in timpul procedurii de insolventa, dupa trecerea a 60 de zile de la data scadenta. Aceste creante pot fi recuperate doar prin procedura de insolventa si nu prin executare silita;
  • Cedarea datoriilor fiscale – noua lege aduce o schimbare importanta, prin care creditorul poate cesiona creantele bugetare ale debitorului, fara a mai fi nevoie sa fie indeplinite cerintele impuse de Codul de procedura fiscala (pretul cesiunii cel putin egal cu valoarea creantelor si plata pretului cesiunii si recuperarea creantelor sa fie recuperate in maximum trei ani de la incheierea contractului de cesiune);
  • Solutionarea cererii de plata – potrivit noii legi, termenul pentru analiza cererii de plata a creantelor va curge incepand cu data receptionarii cererii de la administratorul judiciar si nu de la depunerea cererii. Mai mult, s-a modificat termenul in care administratorul judiciar trebuie sa ofere un raspuns, de la 10 la 15 zile. In cazul creantelor curente din perioada de reorganizare, judecatorul-sindic poate respinge cererea de deschidere a procedurii de faliment, daca debitorul incheie o conventie de plata cu partea creditoare. Conventia inseamna o intelegere intre parti, in vederea platii datoriei la alte termene decat cele scadente.

Vezi 👉 AICI mai multe despre EXECUTAREA SILITA

Principiile insolventei

Potrivit articolului nr. 4 din Legea nr. 85/2014, insolventa cuprinde si se bazeaza pe 13 principii care se refera la:

  • Maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;
  • Acordarea, catre debitori, a unei sanse de redresare a afacerii, prin procedura de prevenire a insolventei sau prin reorganizare judiciara;
  • Asigurarea unei proceduri eficiente, in timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, avand costuri minime;
  • Asigurarea unui tratament egal pentru creditorii de acelasi rang;
  • Asigurarea unei proceduri transparente si previzibile;
  • Recunoasterea drepturilor creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, procedura bazandu-se pe un set clar de reguli, bine determinate si uniform puse in aplicare;
  • Limitarea riscului de credit si a riscului asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate;
  • Asigurarea accesului la surse de finantare in procedura de prevenire a insolventei, in perioade de observatie si de reorganizare, precum si crearea unui regim potrivit in vederea ocrotirii creantelor;
  • Fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare avand criterii clare, tratament egal intre creditorii de acelasi rang si o recunoastere a prioritatilor comparative si acceptarea deciziei majoritatii, precum si oferirea de parti egale creditorilor, mai mari decat ar primi in cazul falimentului;
  • Promovarea negocierii sau a renegocierii amiabile a creantelor in timpul procedurii de prevenire a insolventei;
  • Valorificarea, in timp util si cat mai eficient, a activelor;
  • Coordonarea procedurilor de insolvabilitate pentru o abordare integrata, in cazul grupului de societati;
  • Administrarea procedurilor de prevenire a insolventei de catre practicienii in insolventa si desfasurarea lor sub controlul instantei judecatoresti. 

La intrarea in insolventa, firma are la dispozitie doua optiuni: sa se reorganizeze sau sa demareze procedura de intrare in faliment. Un procent mic de companii reuseste sa se reorganizeze, deoarece solicita insolventa in momentul in care nu mai au alte alternative de salvare a business-ului.

Situatii de insolventa prevazute de lege

Tot legea nr. 85/2014 mentioneaza situatiile in care apare insolventa. Astfel, insolventa debitorului apare atunci cand acesta nu si-a platit datoria fata de creditor (de regula, o institutie financiar-bancara), timp de 60 de zile dupa scadenta. Totodata, insolventa este considerata iminenta daca debitorul nu va putea plati datoriile la scadenta. 

In acest context, insolventa este solicitata de catre creditor, in momentul in care realizeaza ca nu isi va mai recupera datoriile. Exista, insa, si situatii in care insolventa este ceruta de debitor, cand realizeaza ca nu detine fonduri suficiente pentru a plati datoriile. 

Cum se ajunge in situatia de insolventa

Poate fi surprinzator pentru multi, insa atat companiile, cat si persoanele fizice se pot afla in faliment. In cazul persoanei fizice, situatia de acest fel este reprezentata, de fapt, de faliment. 

Daca pentru companii, falimentl apare atunci cand datoriile sunt mai mari decat activele sau firma nu isi poate plati facturile la timp, conceptul de insolventa pentru persoana fizica a debutat in 2018. 

Insolventa pentru persoane fizice nu se refera la acele persoane care administreaza o firma. Datoriile care apar vin in contextul personal, respectiv restante la banci sau la furnizori (energie electrica, gaz, apa, internet etc.). 

In cazul companiilor, cauzele insolventei pot fi mai multe:

  • Afacerea nu s-a adaptat suficient de repede la schimbarile de pe piata;
  • Business-ul a avut un plan de crestere mult prea optimist;
  • Existenta unei fraude;
  • Un management necalificat sau necorespunzator;
  • Lipsa evidentei contabile.

Entitati pentru care procedura insolventei nu se aplica

In functie de situatie, este util sa stii si care sunt acele entitati pentru care nu se aplica procedura de insolventa. Acestea includ:

  • Persoanele care au profesii liberale;
  • Institutiile de invatamant preuniversitar si universitar;
  • Institutele de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, ce fac parte din sistemul national de cercetare-dezvoltare;
  • Cei pentru care se aplica proceduri speciale pentru demararea insolventei.

Cum se initiaza procedura de insolventa

Cum se initiaza procedura de insolventa

Procedura de insolventa este aplicata de instantele de judecata, de judecatorul-sindic, de administratorul judiciar si de lichidatorul judiciar si poate fi deschisa de debitor, creditor sau alte persoane ori institutii prevazute in mod expres in lege. 

Daca debitorul nu mai poate plati datoriile si doreste initierea insolventei, trebuie sa depuna o cerere la tribunal, prin care sa solicite acest lucru. Aceasta cerere trebuie sa fie insotita si de urmatoarele documente:

  • Cea mai recenta situatie financiara anuala a companiei;
  • O lista completa a bunurilor debitorului;
  • O lista completa cu numele si adresa creditorilor;
  • Un plan detaliat cu privire la actiunile pe care le are in vedere pentru redresare.

Ca debitor, daca optezi pentru intrarea in insolventa, poti beneficia de cateva avantaje, insa iti asumi si o serie de riscuri. Dintre avantaje merita mentionate:

  • Absenta riscului de executare silita;
  • Blocarea unor penalitati;
  • O probabilitate mai mare de redresare, daca pui in aplicare planul de reorganizare impus de instanta judecatoreasca sau acceptat de comun acord.

In ciuda acestor avantaje, exista si o serie de neajunsuri:

  • Nu vei mai putea declara insolventa in urmatorii cinci ani;
  • Vor exista restrictii in participarea la unele licitatii publice;
  • Este probabil ca imaginea companiei sa aiba de suferit. 

La acestea, se adauga faptul ca planul de reorganizare nu poate depasi trei ani. In acest timp, debitorul trebuie sa isi recapete echilibrul financiar. 

Daca intrarea in insolventa se realizeaza la cererea creditorului, dupa ce societatea creditoare depune solicitarea, judecatorul-sindic se va ocupa de solutionare si este obligat ca, in termen de 48 de ore de la inregistrarea solicitarii creditorului, sa anunte debitorul si sa ii trimita si o copie a acestui document. 

In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul are dreptul de a contesta sau recunoaste starea de insolventa. Daca depune contestatie, iar aceasta este respinsa, nu va mai avea dreptul de a solicita reorganizare juridica. 

Efectele insolventei asupra angajatilor

Daca o societate intra in insolventa, drepturile salariale ale angajatilor nu ar trebui sa fie afectate. Daca firma doreste sa plateasca datoriile prin reducerea costurilor si concediere colectiva, acestea trebuie sa respecte prevederile legale din Codul Muncii.

👉 Afla  AICI  mai multe despre CONCEDIEREA COLECTIVA

In general, angajatorul trebuie sa ia masuri pentru a evita concedierile colective, iar daca demiterea nu poate fi evitata, se limiteaza numarul celor dati afara. Uneori, companiile ofera sprijin angajatilor concediati, pentru recalificare sau reconversie profesionala (articolul nr. 69 din Codul Muncii). 

In cazul in care angajatii nu isi primesc drepturile salariale o perioada indelungata, pot solicita demararea procedurii de insolventa, dobandind, astfel, statut de creditori. 

Mai mult, in cazul insolventei, angajatii au dreptul de a alege un reprezentant care sa voteze in cadrul intalnirii dintre creditori. Pentru ca angajatii sa poate capata statutul de creditori, este necesar sa existe o creanta de cel putin sase salarii medii brute pe economie pe salariat. 

Daca debitorul nu isi permite plata salariilor, iar acest lucru reprezinta a treia creanta ca prioritate, potrivit articolului nr. 161 din Legea nr. 85/2014, angajatii pot solicita ajutorul Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale. Intemeiat prin Legea nr. 200/2006 si administrat de catre ANOFM, fondul poate oferi despagubiri in limita a trei salarii medii brute pe economie pe angajat. 

Prevenirea insolventei

Din punct de vedere legal, exista doua variante pentru a preveni insolventa: mandatul ad-hoc si concordatul preventiv, ambele putand fi deschise la cererea debitorului.

Mandatul ad-hoc are drept obiectiv gasirea unei intelegeri intre debitor si creditor/creditori, salvarea afacerii debitorului si pastrarea locurilor de munca. Daca alege mandatul ad-hoc, debitorul trebuie sa trimita o cerere presedintelui tribunalului, prin care desemneaza un mandatar ad-hoc. In termen de 90 de zile de la desemnarea mandatarului, situatia financiara a debitorului trebuie sa se redreseze. Procedura se desfasoara in camera de consiliu si este confidentiala. 

De cealalta parte, concordatul preventiv este un contract intre debitor, aflat in incapacitate de plata, si creditori, care detin cel putin doua treimi din totalul creantelor recunoscute si acceptate de debitor. Compania, prin reprezentantul sau, propune un plan de redresare care include si modalitatile si termenele in care va acoperi creantele creditorilor. Acest mod de prevenire a insolventei nu este aplicabil debitorilor care:

  • S-au mai bucurat de un concordat preventiv in ultimii trei ani si au esuat;
  • Se afla in faliment;
  • Au fost condamnati pentru fraude sau alte fapte economice ilegale.

Pe langa aceste ajutoare legale, companiile ar trebui sa ia si alte masuri pentru a preveni aparitia insolventei: stabilirea unui buget realist, mentinerea legaturii cu industria in care activeaza si urmarirea eficienta a fluxului de numerar. 

Diferenta dintre insolventa si faliment

Multa lume tinde sa puna egal intre acesti doi termeni, chiar daca nu ar trebui sa fie interschimbabili. Insolventa, asa cum este definita prin Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta insuficienta fondurilor banesti necesari pentru plata datoriilor. 

Falimentul consta in incetarea existentei unei societati comerciale. Aceasta incetare apare in contextul in care debitorii nu isi mai pot onora datoriile comerciale. Falimentul are drept obiectiv transformarea bunurilor din averea debitorului in bani, pentru a plati creditorii. 

In termeni simpli, putem spune ca falimentul reprezinta ultima faza a insolventei. 

Insolventa reprezinta un impas major pentru orice companie si apare mai ales in contextul creditelor. Cum o potri preveni? Pe langa masurile legale pe care le-am tratat pe larg mai sus, este o idee buna sa iti faci un plan realist de venituri si cheltuieli, eventual, sa iti stabilesti un fond pentru situatii de urgenta (criza economica, pandemie etc.) si sa ramai la curent cu schimbarile de pe piata in care activezi. 

Sursa Foto: Shutterstock

Fii la curent cu ultimele noutati in Business si HR!

Daca esti antreprenor, manager sau specialist HR, nu trebuie sa ratezi cele mai utile informatii pentru a creste o echipa productiva si multumita!

Daca ti-a placut articolul, lasa-ne o parere.
Average rating: 3.67

Colorful.hr

colorful.hr este un blog de resurse umane care prezinta cele mai noi informatii din domeniul HR si care documenteaza provocarile si tendintele din industrie. Continutul de pe colorful.hr este actualizat saptamanal si abordeaza subiecte de interes pentru profesionistii HR, manageri si CEO, dar si pentru angajati sau cei pasionati de domeniul resurselor umane.
Daca vrei sa fii la curent cu noutatile din domeniul resurselor umane sau daca vrei sa primesti invitatii la webinariile de HR si de legislatie pe care le organizam, aboneaza-te la newsletterul colorful.hr

Descopera colorful.hr

Software in Cloud pentru un HR inteligent

  • Salarizare: soft calcul salarii, Revisal automat
  • Pontaj electronic si gestiune concedii
  • Administrare de personal
  • Rapoarte si statistici HR
  • Dosarul electronic al angajatului
  • Recrutare angajati si management personal
Vezi detalii
Articole Similare

RECOMANDARE

Webinar Legislație

Află cum poți simplifica procesele de resurse umane, repetitive și consumatoare de timp folosind tehnologia. Experți în resurse umane și legislație vin cu cele mai bune sfaturi.

Vezi detalii

Mulțumim pentru răspuns!Persoanele cu profilul tău sunt interesate de următorul material:

Află cum poți simplifica procesele de resurse umane, repetitive și consumatoare de timp folosind tehnologia. Experți în resurse umane și legislație vin cu cele mai bune sfaturi.

Vezi detalii

RECOMANDARE

Ghid pentru alegerea unui soft de HR

Alegerea unui soft pentru HR poate fi ușoara, dacă urmezi pașii corecți! Descarcă ghidul GRATUIT!

[contact-form-7 id="34766" title="Pop Up Ghid Soft (Recomandare)"]

Mulțumim pentru răspuns!Persoanele cu profilul tău sunt interesate de urmatorul material:

Ghid pentru alegerea unui soft de HR

Alegerea unui soft pentru HR poate fi ușoara, dacă urmezi pașii corecți! Descarcă ghidul GRATUIT!

[contact-form-7 id="34767" title="Pop Up Ghid Soft (Multumim)"]