Obiceiul de multitasking si modul haotic in care lucram ne pot afecta capacitatea cognitiva

Managerii obisnuiesc sa spuna ca singurul lucru sigur intr-un business este schimbarea. Intr-o continua agitatie, intr-un permanent contact cu clientii si intr-o neintrerupta incercare de a gasi rezolvare pentru problemele care apar de la ora la alta, angajatii din zilele noastre trebuie sa fie pregatiti sa faca de toate, in orice conditii si la orice ora. In limbajul de specialitate, acest lucru se numeste multitasking.

Ce inseamna multitasking?

In traducere, multitasking inseamna sa stii sa faci cat mai multe lucruri si sa rezolvi cat mai multe probleme intr-un timp mai scurt, cu atat esti mai valoros pentru companie. Toti am vrea sa putem face multitasking la fel de bine si pentru perioade indelungate de timp, mai ales, ca in unele companii este conditie de angajare. Dar specialistii sustin ca nu este deloc bine, iar cine face mai multe lucruri in acelasi timp poate avea probleme reale de sanatate.

Potrivit unei cercetari a Universitatii Stanford, o persoana cu abilitati de multitasking este, paradoxal, mai putin productiva decat daca ar face lucrurile pe rand. Cercetatorii au aflat ca oamenii care sunt bombardati cu mai multe informatii in acelasi timp nu pot fi atenti, nu se pot concentra asupra lor si consuma mai multa energie mutandu-se de la un task la altul decat cei care fac lucrurile pe rand.

Chiar daca ti se pare ca realizezi mai multe daca faci multitasking, adevarul este ca tot ceea ce faci faci la un nivel cognitiv mai scazut, ceea ce se traduce prin scaderea productivitatii. Iar costurile pot fi mai mari decat atat. Cercetarile arata ca cei care incearca sa rezolve mai multe lucruri in acelasi timp prin multitasking, pentru o perioada mai lunga de timp, au o capacitate mai scazuta de empatie si o disponibilitate mult mai mica pentru a-si exprima emotiile. Cu alte cuvinte, devin roboti.

Dar ceea ce este si mai ingrijorator este faptul ca multitasking-ul scade IQ-ul. Potrivit unei cercetari a Universitatii din Londra, participantii care au avut de rezolvat mai multe lucruri in acelasi timp s-au confruntat cu o scadere a coeficientului de inteligenta mai mare decat ca dupa o noapte nedormita. In cazuri de suprasolicitare extrema, nivelul de inteligenta scade atat de mult incat se poate ajunge pana la valoarea IQ-ului unui copil de 8 ani. Asa ca, data viitoare cand ii mai scrii sefului un mail in timpul unei sedinte, capacitatea ta cognitiva se poate diminua atat de mult incat ai putea sa pui un copil de 8 ani sa-l scrie in locul tau.

5 mituri despre cum functioneaza creierul 

1. Sunt mai productiv cand fac mai multe lucruri in acelasi timp. Studiile arata ca probabilitatea de eroare in cazul celor care fac mai multe lucruri in acelasi timp este de 50%, iar timpul necesar pentru indeplinirea sarcinilor propuse se poate dubla.

2. Ma pot concentra mai bine daca stau pe scaun. Adevarul este ca statul intr-un singur loc atunci cand lucram la ceva saboteaza concentrarea, in timp ce miscarea stimuleaza producerea unui tip de proteina care “hraneste” zonele din creier responsabile cu invatarea, memorarea si capacitatea de a gandi.

3. Desenul este doar pentru cei care au talent. Oamenii gandesc in forme, imagini si tipare, nu in cifre si litere. De aceea, informatia si ideile pot fi asimilate mai bine daca ele sunt schitate sau chiar desenate. De cate ori nu vi s-a intamplat sa desenati pe marginea agendei in timpul unei sedinte, ascultandu-i pe ceilalti vorbind? Contrar aparentelor, acest lucru nu inseamna ca nu va concentrati la ceea ce se intampla in jur, ci, din contra, creierul incearca sa asimileze informatia cu care vine in contact. Asadar, nu este de mirare ca, in ultima perioada, sunt la mare moda cartile de colorat pentru adulti.

4. Daca lucrez mai multe ore, pot face mai multe. Nimic mai fals. La fel ca si corpul, creierul oboseste. Capacitatea creierului este limitata si putem sa ne concentram intens doar pentru 45 de minute. Ce depaseste aceasta perioada este pierdere de timp. Nu intamplator orele la scoala se incadreaza in acest interval. Asadar, creierul are nevoie de pauze dese in timpul unei zile de lucru, iar prin pauze intelegem iesit din birou, intr-un spatiu unde se poate socializa.

5. Patru ore de somn pe noapte sunt suficiente. Somnul are un rol covarsitor in capacitatea noastra de a ne concentra si de a fi atenti la ceea ce facem. Cand nu dormim, capacitatea de a invata si de a gandi scade dramatic. Si, in timp, creierul are de suferit. Asadar, atunci cand doctorii spun ca omul are nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte trebuie sa-i credem pe cuvant.

5 moduri de a ne proteja creierul fara multitasking

Din fericire, exista si multe cercetari stiintifice legate de modul in care putem sa ne simtim mai bine la locul de munca, sa fim mai creativi si mai productivi si, in acelasi timp, sa ne protejam creierul si sanatatea. Iar raspunsul nu sunt banii.

1. Deconectare. Si cand spunem deconectare ne gandim, la propriu, la eliminarea tuturor dispozitivelor electronice pe care le folosim la serviciu. Desi traim intr-o lume a tehnologiei, aceasta evolueaza intr-un ritm atat de rapid, incat nu-i da ragaz creierului sa se adapteze. In consecinta, daca la serviciu suntem bombardati cu mailuri, telefoane, video-conferinte, research pe internet, in timpul liber, toate acestea trebuie sa dispara din viata noastra.

2. Socializare. Nu, nu pe Facebook! Omul, prin definitie, este o fiinta sociala. Tehnologia si ritmul alert in care ne traim viata ne obosesc atat de mult incat de cele mai multe ori nu vrem decat sa ne inchidem in casa si sa ne relaxam in singuratate. Psihologii sustin insa ca, oricat de obositi am fi, contactul cu alti oameni face mai bine creierului decat izolarea in casa si vizionarea unui film.

3. Relaxare in natura. Si nu doar pentru frumusetea peisajelor. Toata lumea stie ca plantele oxigeneaza creierul, ceea ce duce la o concentrare si la o capacitate de gandire mai bune. Din acelasi motiv, oamenii obisnuiesc sa tina flori in casa. De asemenea, birourile in care exista plante de interior, pe langa faptul ca sunt mai atractive, le ofera angajatilor si un plus de concentrare.

4. Miscare. Internetul este plin cu materiale stiintifice despre cat de periculos pentru sanatate este statul pe scaun ore intregi la birou. Iar specialistii recomanda miscarea nu numai pentru sanatatea corpului, ci si a creierului. In timpul efortului fizic, in corp, se elibereaza serotonina, numita si “hormonul fericirii”, si endorfinele, responsabile pentru buna dispozitie a fiecaruia. Si vestea buna este ca aceste substante creeaza dependenta. Asadar, cu cat facem mai mult sport, cu atat devenim mai dependenti de el.

5. Implicare civica. Pentru ca este o fiinta sociala, omul se simte bine atunci cand face lucruri care sa-i ajute pe altii. In ultima perioada, tot mai multi corporatisti, in general, se implica in proiecte sociale, pentru a avea sentimentul ca fac ceva si pentru ceilalti, nu numai pentru ei. Fie ca ajuta copiii orfani, batranii sau cainii din adaposturi, ideea de a face ceva bun pentru ceilalti ne ofera o stare de bine care ne incarca bateriile ca sa o putem lua de la capat in ziua urmatoare.

In consecinta, suprasolicitarea si multitasking-ul sunt niste stari de fapt pe care nu le putem rezolva doar cu un weekend de somn neintrerupt si care ne pot afecta sanatatea pe termen lung. Desi traim intr-o lume in care suntem bombardati cu informatii din toate partile, a venit timpul sa intelegem ca, pana acum, creierul nu a avut ragazul sa se adapteze la toate schimbarile pe care le experimentam zilnic. De aceea, pentru a ne pastra creierul sanatos si capacitatea de concentrare la cote maxime, trebuie sa facem pauze si sa evitam sa facem multitasking.