CERE O OFERTA

Greva - tipuri, etape de declansare si obligatiile partilor in conflict

EMPLOYEE SELF SERVICE

PERSONNEL ADMINISTRATION

TIME & ATTENDANCE

PAYROLL MANAGEMENT

PERFORMANCE MANAGEMENT

LEARNING & DEVELOPMENT

RECRUITMENT & SELECTION

DOCUMENTS MANAGEMENT

ENTERPRISE SOCIAL NETWORK

hr cloud software
We to color your business
  • 13 aprilie 2018
  • Badana Iulia

Tot ce trebuie sa stii despre desfasurarea unei greve in Romania

1.Despre greve
2.Tipuri de greve
3.Drepturi si obligatii ale grevistilor salariati si angajatorilor
4.Etapele de declansare a grevei
5.Limitarea legala a dreptului la greva

 

Despre greve

 

Conform dex.ro, greva este definita ca “incetare voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati pentru a obtine satisfacerea unor revendicari (economice, sociale, politice)”. Greva se va desfasura in limitele si in conditiile legii.

Greva este un drept al angajatilor pe care acestia il exercita pentru a-si proteja interesele sociale si economice. Conform legislatiei prevazute in Codul Muncii, nu se poate renunta la dreptul la greva. Orice clauza in acest sens este nula.

Prima greva din lume si o scurta istorie a grevelor din Romania

 

Conform Ancient History Encyclopedia, prima greva documentata din istoria omenirii a fost cea a muncitorilor si artizanilor din vremea lui Ramses al III-lea, in 1170 i.Hr. De-a lungul timpului, s-au inregistrat greve in coloniile Imperiului Britanic urmand ca in secolul XIX, acestea sa predomine in Statele Unite.

Conform Confederatiei Sindicale Nationale Meridian, prima greva documentata in Romania este cea a pantofarilor din Sibiu, in 1853. La momentul respectiv, insa, nu existau sindicate pe teritoriul romanesc. Primul sindicat a fost infiintat de tamplari, in 1905, apoi cizmarii si croitorii le urmeaza exemplul.

Din cauza slabei dezvoltari industriale, grevele de dinaintea declansarii Primului Razboi Mondial nu au fost de mare amploare. In perioada interbelica insa, protestele minerilor de la Lupeni si greva muncitorilor de la Atelierele Grivita s-au soldat cu pagube si zeci de raniti. In timpul regimului comunist, greva minerilor de la Valea Jiului si protestele muncitorilor de la Uzina Steagul Rosu din Brasov au fost singurele consemnate din cauza faptului ca s-a actionat rapid pentru a inabusi alte eforturi de revolta.

Cele mai agresive proteste s-au desfasurat in anii ‘90, dupa caderea comunismului, deseori asociate cu scopuri politice. Dupa anii 2000, cele mai frecvente greve sunt organizate de angajatii CFR si cadrele didactice.

Tipuri de greve

Legislatia reglementeaza trei tipuri de greve:

                  • Greva de avertisment - Daca se face cu incetarea lucrului, greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore. In plus, aceasta trebuie sa preceada cu cel putin doua zile lucratoare greva propriu-zisa. Se pot organiza greve de avertisment succesive, inainte de declansarea grevei propriu-zise. Greva propriu-zisa nu se va decala.

 

                  • Greva de solidaritate - Greva de solidaritate se declara in vederea sustinerii revendicarilor formulate de angajatii din alte unitati apartinand aceluiasi grup de unitati sau sector de activitate. Pentru a se declara greva de solidaritate este nevoie de acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor organizatiei sindicale afiliata cu aceeasi federatie sindicala la care este afiliat si sindicatul organizator. Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi lucratoare si trebuie anuntata in scris conducerii unitatii cu cel putin doua zile lucratoare inainte de data incetarii lucrului.

 

                  • Greva propriu-zisa - Greva propriu-zisa poate avea mai multe forme:

 

                  1. Greva organizata - poate fi sindicala, si anume organizata de sindicatul reprezentativ si nesindicala, organizata de reprezentantii salariatilor
                  2. Greva spontana - aparuta in cazul unor situatii imprevizibile si fara declararea grevei de avertisment
                  3. Greva totala (majoritara) - la care participa intregul personal
                  4. Greva partiala (minoritara) - la care participa doar o parte a personalului
                  5. Greva perlata - se produce atunci cand operatiunile de munca se executa intr-un ritm lent, ceea ce duce voit la reducerea productivitatii muncii
                  6. Greva de zel - se caracterizeaza printr-un ritm accelerat de munca si respectarea excesiva a normativelor de lucru. Aceasta activitate va avea efecte negative asupra calitatii lucrarilor
                  7. Greva turnanta - munca nu este oprita concomitent de toti salariatii, ci pe sectoare si esalonat, potrivit unui program. In ansamblu randamentul productiei va fi afectat
                  8. Greva tromboza - consta in incetarea lucrului la un anumit loc de munca, instalatie, utilaj, abataj etc.,  care are un rol cheie si afecteaza astfel derularea intregului proces de munca
                  9. Greva continua sau scurta si repetata
                  10. Greva inversa - se lucreaza in afara programului de munca
                  11. Greva japoneza - se manifesta prin purtarea unor insemne distinctive fara a se inceta lucrul
                  12. Greva profesionala
                  13. Greva mixta (profesional-politica)
                  14. Greva politica - are un caracter ilicit
                  15. Greva foamei - alegerea ca forma de protest a celui care considera ca toate formele de revendicare sunt epuizate.
                  16. Greva ilegala - greva este declarata ca fiind ilegala in cazul in care conducatorul unitatii apreciaza ca greva a continuat fara respectarea legii

 

Drepturi si obligatii ale grevistilor salariati si angajatorilor

 

Organizatia Internationala a Muncii nu a emis nici un fel de definitie cu privire la drepturile grevistilor, ci doar seturile de reguli care guverneaza dreptul la greva.

Intrarea in greva se face in vederea protejarii drepturilor economice, sociale sau culturale. Greva este voluntara si nici un angajat nu poate fi constrans sa participe. In caz contrar, fapta se pedepseste cu amenda de la 1.500 la 3.000 de lei sau cu inchisoare de la trei luni la doi ani.

De asemenea, Legea nr. 62/2011 mai stabileste o pedeapsa cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda pentru situatia in care declararea grevei este facuta prin constrangerea angajatilor sa participe la aceasta.

 

Ce este de retinut este faptul ca este interzisa concedierea unei persoane care participa la greva. Atata timp cat prevederile legale sunt respectate, participarea la greva nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu. In cazul in care greva este declarata ilegala de un tribunal, angajatorii pot aplica sanctiuni disciplinare.

 

In plus, in timpul grevei, salariatii au dreptul la asigurari de sanatate si dreptul de a fi reprezentati de catre sindicatele reprezentative ori de reprezentantii lor in relatiile cu unitatea, inclusiv in fata instantelor de judecata. De drept, insa, grevistii vor avea contractul de munca suspendat.

 

De asemenea, angajatorul nu poate sa ii inlocuiasca pe salariatii ce participa la greva.


Etapele de declansare a grevei

 

Potrivit legii 62/2011 a Dialogului social, art. 182, greva poate fi declansata doar in cazul in care au fost epuizate deja toate caile de solutionare a conflictului. Greva de avertisment trebuie desfasurata in prealabil iar greva propriu-zisa trebuie adusa la cunostinta angajatorului in scris, cu cel putin doua zile inainte.

 

In mod obligatoriu, greva se poate declansa doar daca participa un anumit numar de salariati, si anume cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatului, daca hotararea se va lua de catre organizatii sindicale reprezentative. In cazul in care nu exista un sindicat reprezentativ, hotararea se ia de catre reprezentatii salaratilor cu acordul scris a cel putin o patrime din numarul angajatilor din unitate.

 

Suspendarea si incetarea grevei


Pe parcursul negocierilor, greva poate fi suspendata si reluata in cazul in care negocierile esueaza, fara a fi necesara parcurgerea etapelor prealabile. Daca suspendarea grevei (sau amanarea acesteia) reprezinta acordul unilateral al organizatorilor, reluarea grevei implica parcurgerea intregii proceduri de declansare.

 

Greva poate inceta prin:

 

                  • prin acordul partilor - negocierile cu conducerea unitatii se concretizeaza intr-un acord total
                  • prin hotarare judecatoreasca - daca angajatorul apreciaza ca greva a fost declarata ilegala sau se deruleaza cu nerespectarea legii, acesta se va putea adresa Tribunalului in a carui circumscriptie se afla unitatea in care s-a declarat greva, cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei. Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de doua zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, si dispune citarea partilor. Tribunalul examineaza cererea si pronunta de urgenta o hotarare prin care, dupa caz, fie respinge cererea angajatorului, fie admite cererea angajatorului si dispune incetarea grevei ca fiind nelegala
                  • prin renuntare - se produce in situatia in care, dupa declararea grevei, mai mult de jumatate din numarul angajatilor care au hotarat declararea grevei renunta, in scris, la greva.
                  • prin hotararea comisiei de arbitraj - poate sa intervina pe intreaga durata a conflictului colectiv de munca, inclusiv pe durata grevei


Limitarea legala a dreptului la greva

 

Potrivit avocat-dreptul-muncii.eu, Legea nr. 62/2011 stabileste o serie de restrangeri ale dreptului la greva in cazul urmatoarelor persoane:

                  • procurorii, judecatorii, personalul militar si personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Administratiei si Internelor, al Ministerului Justitiei si din institutiile si structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, al Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si alte categorii de personal carora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.

                  • personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia.
                  • personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul roman.
                  • in unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in transporturile pe cai ferate, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa greva este permisa cu conditia ca organizatorii grevei sa asigure serviciile, dar nu mai putin de o treime din activitatea normala.
                  • angajatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitate, astfel incat sa nu puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si sa asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta

Limitarea este posibila pe baza articolului 43 din Constitutie, care doreste asigurarea starii normale de sanatate a populatiei si bunul mers al activitatilor social-economice. Pe de alta parte, declararea grevei cu incalcarea conditiilor impuse acestor categorii de personal se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.

 

Prin urmare, cei care doresc declansarea unei greve trebuie sa fie foarte bine familiarizati cu legile, pentru a se asigura ca greva nu va fi declarata ilegala.

 

Sursa foto: shutterstock.com

Aboneaza-te la newsletter


CAUTI UN MODEL DE DOCUMENT?

HR CLOUD SOFTWARE

COLORFUL.HR

Vezi mai multe detalii