“Distrugerea creativa” genereaza cele mai multe joburi. Cum inoveaza antreprenorii disruptivi

Focus pe inovatie – Traim vremuri exceptionale, in care totul se transforma. Foarte multe joburi – chiar un numar record – dispar – fie din cauza automatizarii, fie a digitalizatii, doar pentru a face loc unui alt numar record de joburi care apar pentru prima data pe piata muncii. Si tot mai multe activitati sunt realizate in regim de freelance sau de antreprenoriat.

In mijlocul acestor transformari profunde ale pietei muncii, angajatorii spun ca au nevoie de oameni specializati mai mult ca niciodata si ca doar cei care fac trecerea spre noile tehnologii si care pun accent pe inovatie vor reusi sa reziste si ajunga printre cei mai buni.

Cel mai recent raport al World Economic Forum – “Viitorul joburilor” indica faptul ca intram intr-o noua epoca in ceea ce priveste propriile locuri de munca. Traversam o noua revolutie industriala, in care automatizarea si renuntarea la intermediere distrug locuri de munca atat de rapid, incat noile joburi nu au capacitatea de a indeplini noile roluri care apar in economie. Iar modelele traditionale de angajare impiedica de cele mai multe ori companiile sa se dezvolte.

In lumea in care traim, totul se reduce la satisfacerea nevoii directe, prin intermediul contractarii de lucratori independenti pentru perioade scurte de timp, in care indeplinesc nevoia clientului. Este asa numita “gig economy”, iar exemplele care ilustreaza cel mai bine acest model economic sunt afaceri ca Uber sau Airbnb, care permit detinatorilor de bunuri sa le maximizeze valoarea si sa le foloseasca pentru a le aduce valoare adaugata, inchiriindu-le, fara intermediari.

“Distrugerea creativa”, cel mai mare generator de joburi

Antreprenoriatul a fost dintotdeauna forta din spatele cresterii economice si a crearii de joburi. Dar in contextul avansului tehnologic de astazi, de la inteligenta artificiala si robotica, la posibilitatea de a strange si administra baze de date imense in toate domeniile, mai sunt antreprenorii motorul pentru crearea de joburi? Este o intrebare la care a incercat sa raspunda compania de cercetare EY, in editia din 2016 a raportului “Global Job Creation Survey”.

“Distrugerea creativa” – dupa cum a denumit-o economistul Joseph Schumpeter in anii ’30 – a fost motorul schimbarii rolului angajatilor din momentul in care primele masini de textile au inlocuit mestesugarii in Marea Britanie a secolului al 18-lea. Efectele primei revolutii industriale se pot observa lesne in prezent: atunci, mai mult de 95% din joburile existente erau in agricultura sau domenii conexe; astazi, mai putin de 2% dintre locuitorii tarilor dezvoltate mai lucreaza in agricultura.

Schumpeter facea distinctia intre antreprenorii “replicativi”, care intrau in piata si copiau ceea ce faceau ceilalti pentru a concura cu ei si antreprenorii “inovativi”, care veneau cu idei noi si transformau intregul sector in care activau.

In 2016, raportul EY releva ca doar cei care “rup” pietele si vin cu idei inovatoare cresc intr-un ritm uimitor si fac angajari pe banda rulanta. Afacerile distruptive inventeaza piete care inca nu exista, schimba modele de business, creeaza o forta de munca globalizata si angajeaza cei mai multi tineri.

Focus pe inovatie

Inovatia distruptiva, dupa cum a numit-o profesorul Clayton Christensen de la Harvard Business School este, in acelasi timp, distructiva si creativa. Antreprenorii disruptivi transforma o industrie sau o tehnologie existenta, producand ceva nou si mai eficient. Pe parcursul acestui proces, creeaza valoare si, de asemenea, joburi noi.

Cercetarea EY arata legatura dintre strategiile disruptive si cresterea numarului de joburi nou create. Mai mult de jumatate dintre cei 2.700 de antreprenori participanti la cercetare s-au identificat ca fiind disruptivi, adica cei care schimba reguli in sectorul in care activeaza, iar 13% se considera inovativi, fiind cei care au creat un produs, un serviciu sau un model de business cu totul nou, anul trecut.

Fara granite si limite. Puterea generatoare a tinerilor

Mai departe, cercetarea EY indica faptul ca doi din trei antreprenori tineri – sub 35 de ani – intentioneaza sa creasca numarul de angajati in acest an. Astfel, ei anticipeaza o crestere a angajarilor cu peste 14%, aproape de cinci ori mai mult ca in cazul antreprenorilor trecuti de 55 de ani.

In acelasi timp, tinerii antreprenori se caracterizeaza cel mai frecvent ca fiind disruptivi – 65%, comparativ cu 27%, in cazul antreprenorilor peste 55 de ani. De asemenea, cu cat antreprenorul este mai tanar si mai dispus sa schimbe domeniul si piata in care activeaza, cu atat are tendinta sa se dezvolte la nivel global si sa faca angajari in toata lumea.

Statisticile releva inca un aspect definitoriu pentru antreprenorii disruptivi ai zilelor noastre: nu cunosc limite. Iar cel mai bun exemplu sunt sistemele de plati mobile, initiate cu succes in India si Kenya si care au migrat, ulterior, catre economiile dezvoltate.

Antreprenoriatul feminin a ajuns la maturitate

In ultimul deceniu, s-a discutat mult despre antreprenoriatul feminin, despre accesul la finantari si despre capacitatea femeii de a dezvolta o afacere la fel de rapid si de eficient ca un barbat. Intre 2010 si 2015, doar 10% din finantarile disponibile pentru antreprenoriat la nivel global au fost atrase de femei. Desi cifrele sunt inca mici, totusi ele arata un salt semnificativ fata de anii anteriori.

O treime din respondentii chestionati de EY au fost femei, iar raspunsurile lor au demonstrat ambitii de crestere mai mari decat cele ale barbatilor. Femeile antreprenor intentioneaza sa-si creasca forta de munca cu 11%, comparativ cu 8,3%, in randul barbatilor antreprenor. De asemenea, aproape jumatate dintre respondentii de gen feminin au indicat faptul ca anul trecut au facut mai multe angajari decat estimasera, iar acest lucru s-a observat cel mai bine in randul femeilor antreprenor sub 35 de ani.

Femei, barbati, tineri sau mai putin tineri sunt concepte care nu se mai diferentiaza foarte clar in mijlocul transformarilor pe toate planurile pe care le traim la acest inceput de secol. Cert este ca antrepenoriatul este o alternativa din ce in ce mai des luata in calcul, ca cele mai multe sanse de izbanda le au cei care sunt dispusi sa inoveze si sa transforme piata pe care intra si ca succesul viitorilor angajati depinde de masura in care vor sti sa faca meserii care sunt inca in faza de formare sau care nici nu exista astazi.