CERE O OFERTA

Telefonul & laptopul de serviciu si “dreptul de a te deconecta”

EMPLOYEE SELF SERVICE

PERSONNEL ADMINISTRATION

TIME & ATTENDANCE

PAYROLL MANAGEMENT

PERFORMANCE MANAGEMENT

LEARNING & DEVELOPMENT

RECRUITMENT & SELECTION

DOCUMENTS MANAGEMENT

ENTERPRISE SOCIAL NETWORK

hr cloud software
We to color your business
  • 5 aprilie 2018
  • Badana Iulia

Telefonul & laptopul de serviciu si “dreptul de a te deconecta”. Cand nu sunt obligati angajatii sa raspunda la sms-urile si mailurile de la sef

La 1 ianuarie 2017, in Franta, a intrat in vigoare o lege care le garanteaza angajatilor “dreptul de a se deconecta” si care obliga companiile cu mai mult de 50 de salariati sa nu le mai ceara acestora sa raspunda la telefonul si la mailul de serviciu dupa terminarea orelor de program.

O astfel de lege a fost necesara in conditiile in care cei mai multi dintre angajati plecau fizic de la serviciu, dar munca lor parca nu se mai termina niciodata. Pentru ca, de cele mai multe ori, nici ei, nici angajatorii nu considera ca a raspunde la un telefon in care seful ii spune ce are de facut a doua zi sau a anexa unui mail informatii de care acesta are nevoie urgenta dupa program ar fi munca suplimentara, ci doar o favoare personala facuta managerului.

Specialistii in resurse umane sunt insa de acord cu instanta din Franta si sustin ca existenta unui telefon sau a unui laptop de serviciu nu inseamna ca angajatul trebuie sa fie non-stop la dispozitia angajatorului. Chiar si in contextul actual, in care tot mai multi angajati isi negociaza un program flexibil, iar telefonul si laptopul de serviciu vin sa le usureze munca si sa le permita sa lucreze de oriunde in afara biroului, acest lucru nu inseamna ca pot lucra oricat, fara o reglementare stricta a orelor.

Companiile franceze nu sunt singurele care au trasat o limita pana la care le pot cere angajatilor sa raspunda la telefon sau la mailuri in timpul liber, insa Franta este prima tara care reglementeaza acest lucru prin lege, la nivel national. De exemplu, in 2011, sindicatele de la Volkswagen din Germania au negociat cu patronatul ca angajatii care aveau contracte de munca full-time sa nu fie deranjati pe telefoanele de serviciu intre orele 18.15 si 7.00 si in zilele de weekend. Regula nu se aplica insa si in cazul managerilor.

In 2012, o corporatie europeana IT, Atos, cu sediul in Franta, a interzis toate telefoanele si mailurile de serviciu trimise in timpul liber dupa ce un raport intern a aratat ca angajatii petreceau intre 15 si 20 de ore pe saptamana vorbind la telefon sau raspunzand la mailuri, dupa orele de program. Totodata, gigantul german Daimler a introdus o regula potrivit careia salariatii sai pot opta pentru stergerea tuturor mailurilor pe care le primesc in timp ce se afla in concediu sau in weekend.

Acestea insa sunt prea putine exemple de normalitate intr-o lume in continua miscare si din ce in ce mai conectata. Angajatii sunt fericiti ca-si pot negocia un program de lucru flexibil si posibilitatea de a lucra de acasa fara a se gandi insa ca acest lucru inseamna de cele mai multe ori mult mai multe ore lucrate pe zi. Sau ca un astfel de program ii face sa fie oricand la dispozitia sefului, care considera ca daca lucreaza de acasa le poate cere sa faca ceva si la miezul noptii. Lucrurile nu stau deloc asa si pana la reglementarea acestor situatii prin lege in toata lumea, situatia poate fi rezolvata doar daca angajatii isi impun propriile reguli.

 Ce poate face angajatul?

Desi telefonul de serviciu si laptopul sunt o metoda de a usura munca angajatilor, in multe cazuri, acestia se plang de faptul ca sunt stresati de telefoanele, sms-urile si mailurile pe care le primesc dupa orele de program. Dar atat timp cat nu exista o reglementare legala, ca in Franta, sau sindicate puternice care sa negocieze munca peste program, aceasta situatie nu va lua sfarsit pana cand angajatul nu stabileste clar pana unde poate merge angajatorul. Iar acesta nu-l poate obliga sa raspunda la telefon in timpul liber.

In cazul in care nu lucrati in serviciile de urgenta – cand seful poate sa va cheme la birou oricand situatia o cere - sau in domenii in care trebuie asigurata permanenta si care au alte conditii prevazute de lege, activitatea in oricare alt loc de munca poate fi intrerupta in timpul orelor legale de odihna, pentru a fi reluata a doua zi. In consecinta, orice mail sau telefon primit de la sef in afara orelor de program nu atrage obligativitatea din partea angajatului de a raspunde sau de a rezolva pe loc problema.

Iar pentru mai multa claritate, angajatii trebuie sa vorbeasca cu seful lor direct si sa ii explice ca nu sunt obligati sa raspunda in timpul liber. Cea mai buna solutie pentru a evita astfel de situatii este fie lasarea telefonului si a laptopului la birou, fie inchiderea lor pana a doua zi cand incepe programul de lucru. Dar angajatorul trebuie avertizat in acest sens.

Unii angajatori pot spune ca odata cu posibilitatea ca angajatii sa aiba un program flexibil care le permite sa lucreze cand vor, atunci pot si ei sa-i sune oricand. Nimic mai fals! Si in cazul programului flexibil pot fi stabilite prin contract anumite ore intre care angajatul lucreaza astfel incat sa se incadreze in numarul legal de ore, dar cu anumite particularitati.

De exemplu, un parinte care isi ia copilul de la scoala intre orele 14:00 si 16:00 poate stabili cu angajatorul sa nu fie deranjat in aceasta perioada, dar ca il poate suna intre orele 18:00 si 20:00 pentru rezolvarea problemelor de la munca. Chiar daca nu au un program standard de la 9:00 la 17:00, acest lucru nu inseamna ca cei cu program flexibil pot fi deranjati la orice ora din zi si din noapte.

 Raspunsul la telefon si la mailuri in timpul liber se plateste

Desi un sms trimis dupa program sau un telefon de 5 minute nu par a fi foarte importante, daca situatia se repeta in fiecare zi si “mananca” din timpul liber al angajatului, se poate considera munca peste program si trebuie remunerata ca fiind ore suplimentare.

Dar cuantificarea fiecarui mail la care trebuie sa raspunzi in timpul liber si cronometrarea fiecarui telefon primit de la sef pot fi greu de facut si de cele mai multe ori aceste situatii aparute dupa program raman munca pro bono sau o favoare facuta sefului. O data sau de doua ori pe an poate fi, insa zilnic sau periodic devine deja munca suplimentara si trebuie platita.

In consecinta, pentru a evita astfel de situatii, angajatul trebuie sa-i atraga atentia angajatorului ca nu va fi disponibil pe niciun ”device” de la serviciu in afara orelor de program, pentru a elimina orice asteptare din partea acestuia. Atunci cand totusi situatia o cere, angajatul trebuie sa negocieze foarte clar orele intre care poate fi sunat, orele libere acordate in schimb sau plata pentru orele suplimentare.

Altfel, fara existenta unui regulament foarte strict si fara setarea unor granite clare si ferme, angajatul poate ajunge sa fie incontinuu la dispozitia angajatorului. Acest lucru va avea in mod clar drept consecinta deteriorarea echilibrului dintre viata personala si cea profesionala, va conduce la stres si, in cele din urma, va purta un nume clar: munca in exces si suprasolicitare. Iar consecinte si mai grave nu vor intarzia, din pacate, sa apara. Vorbim aici despre burnout.

 

Aboneaza-te la newsletter


CAUTI UN MODEL DE DOCUMENT?

HR CLOUD SOFTWARE

COLORFUL.HR

Vezi mai multe detalii