Auditul financiar: scop, prevederi legislative si beneficii pentru companii

Analiza performantelor financiare si a concordantei dintre datele contabile si conturile unei companii, realizata cu ajutorul persoanelor avizate in acest sens este cunoscuta si sub denumirea de audit financiar.

Auditul poate fi intern sau extern, iar scopul unei astfel de actiuni poate sa difere in functie de nevoile fiecarei companii si de reglementarile in vigoare. Afla totul despre beneficiile, obligativitatea si etapele auditului financiar si vei putea lua decizia corecta pentru compania pe care o conduci.

• Auditul financiar: informatii generale
• Ce acte normative reglementeaza sau impun un audit financiar
• Scopul auditului financiar
• Tipuri de audit financiar si caracteristicile acestora
• Etapele auditului financiar
• Cum alegi un auditor si care sunt responsabilitatile acestuia

Auditul financiar: informatii generale

Pentru a intelege mai bine ce este auditul si cum poate ajuta o companie, iti vom oferi raspunsuri detaliate cu privire la definirea acestuia si a situatiilor in care este benefic.

Ce este auditul?

Termenul “audit” este asociat cu analizarea de catre specialisti a unor informatii si date, in raport cu standardele de calitate impuse prin lege. Auditul poate fi financiar, operational, de gestiune, fiscal, de calitate, energetic sau de mediu.

Ce este auditul financiar?

Auditul financiar este analiza realizata asupra situatiei financiare a unei companii de catre un auditor financiar competent, cu scopul de a reflecta in mod coerent si strategic situatia contabila si performantele entitatii examinate.

In ce conditii este obligatoriu auditul financiar?

Conform legislatiei din Romania, respectiv Reglementarii 29.12.2014 privind Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate din 29.12.2014, auditul este obligatoriu pentru societatile care se regasesc in doua dintre urmatoarele situatii:

• Au o cifra neta de afaceri care depaseste 32.000.000;
• Au active totale care depasesc 16.000.000 lei;
• Au un numar de salariati mai mare sau egal cu 50, in medie, in cursul exercitiului financiar.

Aceste reglementari sunt valabile pentru societatile de interes public, societatile comerciale cu valori mobiliare admise la tranzactionare pe o piata reglementata, societati si companii nationale, persoane juridice membre ale unui grup de societati care aplica SIRF (Standardele Internationale de Raportare Financiara), societatile de leasing si persoanele juridice care functioneaza pe baza unor imprumuturi nerambursabile sau garantate de catre stat. Obligatia de auditare pentru entitatile prevazute la prezentul alineat se aplica atunci cand acestea depasesc limitele respective in doua exercitii financiare consecutive. De asemenea, entitatile respective sunt scutite de la obligatia de auditare a situatiilor financiare anuale daca limitele a doua dintre cele trei criterii mentionate nu sunt depasite in doua exercitii financiare consecutive.

Ce acte normative reglementeaza sau impun un audit financiar?

Pe langa reglementarile mentionate anterior, actele normative care reglementeaza sau au impact asupra actiunilor de audit financiar sunt:

• Legea 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale și al situatiilor financiare anuale consolidate si de modificare a unor acte normative
• Ordonanta de Urgenta nr. 75/ 1999, cu revizuirile si modificarile ulterioare, privind activitatea de audit financiar
• Legea nr. 26/ 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit
• Directiva 2006/ 43/ CE a Parlamentului European si a Consiliului privind auditul statutar
• Ordonanta de urgenta. 99/ 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului
• Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1.121/ 2006 privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara
• Legea Contabilitatii nr. 82/ 1991
• Legea nr. 93/ 2009 privind institutiile financiare nebancare

Scopul auditului financiar

Scopul auditului este de a stabili daca informatiile si datele examinate sunt in concordanta cu normele legale si cele contractuale prestabilite de catre o companie cu beneficiarii, colaboratorii sau celelalte entitati in fata carora raspunde legal. In acest fel sunt depistate si cuantificate eventualele erori sau nereguli si sunt desfasurate revizuiri privind desfasurarea activitatilor companiei.

Asadar, scopul auditului financiar este acela de a exprima o opinie obiectiva si independenta in ceea ce priveste respectarea reglementarilor contabile general acceptate.

Auditul financiar urmareste obiective diverse, in functie de nevoile companiei sau ale solicitantului auditului:

• Verificarea respectarii legislatiei
• Depistarea eventualelor fraude
• Evaluarea solvabilitatii unei companii
• Propunerea unor masuri pentru atingerea scopurilor unitatii

Tipuri de audit financiar si caracteristicile acestora

Auditul financiar poate fi intern sau extern, in functie de obiectivele urmarite prin realizarea acestuia. In ceea ce priveste caracterul independent al auditului, standardele si normele de calitate, aria de aplicabilitate si raportarea, poti afla mai multe informatii accesand pagina web a Camerei Auditorilor Financiari din Romania.

Auditul intern

Auditul intern poate fi realizat in cadrul entitatii  sau al societatii sau externalizat catre un auditor compentent. Acesta urmareste si analizeaza respectarea normelor stabilite la nivelul acesteia (regulament intern, decizii de management, proceduri de lucru etc.).

Acesta este un sistem de control intern si contabil, menit sa prevada si sa evite eventualele riscuri la care este expusa societatea din prisma propriei functionari. Auditul intern vizeaza si utilizarea eficienta a resurselor umane, materiale si financiare si poate servi drept premisa pentru adoptarea unor masuri de prevenire si eliminare a cauzelor neconcordantelor.

Auditul extern

Auditul extern poate fi, la randul sau, de doua tipui: audit statutar si audit contractual. Desi se face adesea o confuzie intre auditul financiar si cel statutar, primul il poate include pe cel din urma si este mai extins decat acesta. Auditul financiar poate viza procedurile informatizate prin care se face contabilitatea societatii, operatiunile de schimb financiar, contabilizarea cheltuielilor sociale si respectarea reglementarilor legale sociale, situatia fiscala sau conturile de clienti.

Auditul statutar

Auditul statutar reprezinta auditul situatiilor financiare anuale sau al situatiilor financiare anuale consolidate, asa cum este prevazut de legislata comunitara, transpusa in reglementarile nationale.

Auditul contractual

Auditul contractual este realizat de un auditor financiar contractual, in urma semnarii unui contract intre acesta si societate. Acesta poate fi realizat in cazul in care se decide, la nivelul societatii fara auditor statutar, realizarea unei misiuni de audit. De asemenea, poate fi realizat si in cazurile in care societatea doreste opinia unui auditor, altul decat cel statutar.

Auditul contractual poate fi solicitat si de catre terti in anumite situatii; in astfel de cazuri, se cere o evaluare dintr-o anumita perspectiva, pentru stabilirea termenelor unui contract. De exemplu, institutiile bancare sau societatile de leasing pot cere un audit contractual in vederea acordarii unui imprumut.

Etapele auditului financiar

Realizarea unui audit financiar se face in mai multe etape, astfel:

• Intr-o prima faza, are loc acceptarea mandatului; aceasta presupune schimbul de scrisori si contractarea serviciilor auditorului, prezentarea initiala a societatii sau a entitatii si examinarea preliminara a independentei si a lipsei incompatibilitatilor.
• A doua etapa presupune orientarea si planificarea auditului. Aceasta se realizeaza in urma aprofundarii informatiilor generale despre entitatea analizata si implica identificarea domeniilor si a sistemelor referential, legal, contabil si fiscal, analizarea riscurilor, stabilirea dimensiunii esantioanelor si redactarea, respectiv elaborarea planurilor de audit si de actiune.
• A treia etapa reprezinta evaluarea controlului intern si redactarea unui raport de analiza a acestuia.
• A patra etapa presupune controlul conturilor si al situatiei contabile.
• In a cincea etapa se examineaza situatiile financiare.
• In a sasea etapa sunt analizate evenimentele si actiunile ce au urmat exercitiului.
• A saptea etapa este cea in care se realizeaza misiunile auxiliare. Acestea pot fi chestionare, observatii, note de sinteza sau scrisori de afirmare.
• Ultima etapa a auditului financiar este cea de raportare finala.

Cum alegi un auditor si care sunt responsabilitatile acestuia

Auditorul financiar este un specialist responsabil cu obtinerea probelor de audit si raportarea de audit. Acesta trebuie sa verifice conformitatea tuturor aspectelor semnificative ce tin de situatia financiara cu cadrul general de raportare.

Probele de audit sunt obtinute atat din interiorul companiei, cat si din surse externe, respectiv tertii si colaboratorii contractuali ai companiei. De la studiul documentelor puse la dispozitie de catre entitatea auditata si observarea activitatilor din cadrul acestuia la recomandarile pentru managementul companiei privind realizarea unor ajustari financiar-contabile, toate acestea sunt responsabilitati ale auditorului financiar extern.

Alegerea unui auditor atestat CAFR este o decizie de afaceri. Ia in considerare cerintele legale, financiare, de gestiune sau contabile care trebuie analizate, experienta auditorului sau a firmei de audit si interactiunea lor cu entitati similare afacerii tale si, nu in ultimul rand, oferta de pret pentru auditul solicitat. Asigura-te ca auditorul intelege structura organizationala actuala si felul in care functioneaza compania auditata, astfel aceasta va putea beneficia de un real ajutor privind ajustarile de care are nevoie compania.