Noua lege de salarizare a bugetarilor: Lefurile vor fi calculate in functie de salariul minim, dar angajatii statului vor fi platiti in functie de performante

Guvernul lucreaza la noua lege de salarizare a bugetarilor – Reprezentantii salariatilor din sectorul bugetar si cei ai Guvernului au avut, la inceputul acestei saptamani, o prima intalnire pentru a stabili calendarul discutiilor pentru modificarea Legii salarizarii bugetarilor. Potrivit unui Memorandum aprobat saptamana trecuta de Executiv, cele doua parti vor discuta proiectul in perioada 25 ianuarie – 4 februarie, urmand ca intre 5 si 10 februarie sa fie finalizate modificarile la lege.

Potrivit purtatorului de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, noua Lege a salarizarii bugetarilor va fi elaborata impreuna cu sindicatele si va cuprinde, in premiera, criterii de performanta. „In acest moment, avem 110 clase de salarizare si, dintre acestea, 24 sunt deja suprapuse, ca urmare a majorarilor salariului minim, din 2010 pana acum, intr-un ritm accelerat. Avem nivele de salarizare care nu mai difera, pentru aceeasi functie, in ministere sau institutii diferite, dar care sunt, cel putin la nivelul clasei de salarizare, in aceeasi clasa. Lipsesc criteriile de performanta. De asemenea, avem situatii in care salariile de baza ale persoanelor cu vechime in munca au ajuns sa fie mai mici decat ale debutantilor, tot ca urmare a modificarilor si a majorarilor de salarii minime in ultima perioada si salariile celor cu studii superioare au ajuns la nivelul salariatilor cu studii medii. Toate aceste chestiuni trebuie clarificate in acest grup de lucru interministerial, care este constituit din cei doi vicepremieri, ministrul Muncii, care coordoneaza grupul, ministrul Finantelor si ministrul Justitiei sau reprezentantii lor. Vor fi, evident, introdusi in acest grup reprezentantii confederatiilor reprezentative sindicale”, a anuntat Dan Suciu, dupa sedinta in care Guvernul a aprobat modalitatea de lucru la noua lege.

Dupa prima intalnire din acest an pe tema modificarii Legii salarizarii, cele doua parti au convenit ca pana la sfarsitul saptamanii reprezentantii Guvernului sa centralizeze si sa trimita sindicatelor propunerile de salarizare specifice pentru fiecare minister si functie in parte, precum si propuneri pentru criteriile de performanta care ar trebui introduse in lege. „In aceasta saptamana asteptam propunerile pe care le vom centraliza si le vom analiza la nivelul sindicatelor, urmand ca saptamana viitoare, la urmatoarea intalnire, sa gasim solutii pentru rezolvarea lor”, a declarat presedintele Confederatiei Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, la iesirea de la negocieri.

Salariul minim pe economie, punctul de plecare in grila de salarizare

Potrivit acestuia, cel mai important element asupra caruia Guvernul si reprezentantii bugetarilor au cazut de acord a fost stabilirea coeficientului de baza la nivelul salariului minim pe economie, urmand ca toate celelalte salarii sa se calculeze, ierarhic, in functie de acesta. „Folosirea salariului minim garantat in plata ca punct de plecare in grila presupune un efort financiar consistent si trebuie gasite resurse pentru aceste majorari, in conditiile in care Ministerul Finantelor a atras atentia ca exista o limita financiara alocata, insuficienta insa pentru aplicarea grilei. in prezent, se fac simulari pe mai multe variante de coeficienti”, a precizat Hossu.

Potrivit unui draft de grila de salarizare aflat in negociere la nivelul grupului de discutii, raportul dintre salariul minim si cel maxim in sectorul bugetar ar putea fi de 1 la 18 (spre deosebire de Legea 284/2010, in care acest raport era de 1 la 15), treptele de salarizare urmand a fi stabilite in functie de studii, functii si gradatii. in ceea ce priveste studiile, vor fi luate in calcul cinci clase – studii superioare (S), studii superioare de scurta durata (SSD), studii post-liceale (PL), studii medii (M) si studii medii şi generale (M.G.).

Propunerea de grila prevede ca cel mai mare salariu in administratia publica locala va fi castigat de primarul general al Capitalei (17.600 lei), iar cel mai mic de un referent debutant (1.500 lei). In sanatate, cel mai mare salariu ar urma sa fie cel al unui medic primar intr-o unitate clinica (peste 7.800 lei), iar cel mai putin ar urma sa castige un asistent medical debutant (2.000 lei). In ceea ce-i priveste pe profesori, cel mai bine platit ar urma sa fie un inspector scolar general cu gradul I (8.607 lei), iar cei mai putini bani ar urma sa-i incaseze un invatator sau un educator fara studii de specialitate si fara vechime (1.600 lei).

Federatia Sindicatelor Libere din invatamant (FSLI) cere, insa, ca salariul de baza al profesorului debutant sa fie cu 150% mai mare fata de cel minim, iar cel al invatatorului cu studii medii 80% din cel al profesorului. „In momentul de fata, dupa majorarea salariala de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de aproximativ 1.100 de lei, iar cel al unui profesor la final de cariera este de aproximativ 2.400 de lei, ceea ce este jenant”, se arata intr-un comunicat al FSLI.

Criterii de performanta pentru bugetari

Referitor la criteriile de performanta pe care Guvernul vrea sa le introduca in lege pentru stimularea angajatilor de la stat, Bogdan Hossu a adaugat ca si acesta este un subiect dificil, pentru ca sistemul de stimulente trebuie sa difere de la domeniu la domeniu, in functie de specificul fiecarei meserii si functii in parte. „Asteptam de la Guvern o centralizare cu propunerile de stimulente de la fiecare minister. Va fi foarte dificil de stabilit criteriile de performanta, pentru ca acestea trebuie facute dupa specificul fiecarui sector, trebuie gasite motivarile cele mai bune pentru fiecare functie. Studiile ar trebui sa aiba ponderea cea mai mare”, a apreciat liderul sindical.

In opinia acestuia, daca negocierile se vor desfasura rapid si cele doua parti implicate vor ajunge repede la un numitor comun, proiectul de modificare a Legii salarizarii bugetarilor ar putea fi gata in jur de 10 februarie, urmand ca la inceputul lunii martie sa fie pus in dezbatere publica, iar apoi sa mearga in Parlament. „Daca legea nu se va impotmoli in Parlament – pentru ca trebuie sa amintim ca actul normativ va stabili si indemnizatiile parlamentarilor, atunci noua lege ar putea fi aprobata undeva in luna mai”, a mai spus Hossu. Noua grila de salarizare ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2017 si va avea nevoie de o perioada de tranzitie de patru ani, pentru aplicare.

Salariile bugetarilor in 2016 au fost inghetate la nivelul din decembrie 2015, dupa ce Guvernul Ciolos a aplicat toate majorarile salariale adoptate de Executivul anterior. Astfel, actualul Cabinet de la Palatul Victoria a inclus in Legea bugetului pe 2016 toate cheltuielile generate de majorarile salariilor bugetarilor pe tot parcursul anului trecuts majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitatile sanitare, majorarea in 3 transe a salariilor pentru personalul didactic si didactic auxiliar din sistemul de invatamant, majorarea cu 12% a salariilor pentru angajatii din instituţiile publice de subordonare locala, majorarea in 2 transe pentru personalul nedidactic din sistemul de invatamant, majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenţa sociala si majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar. Totodata, in 2016, bugetarii nu vor primi nici tichete de masa, vouchere de vacanta sau bani pentru orele lucrate peste program.