Munca peste program, efect de bumerang. Cum dinamiteaza angajatii suprasolicitati productivitatea companiei

Munca peste program a devenit o obisnuinta in ultimii ani si este o provocare pentru angajati, in special pentru cei tineri, care vor sa-si consolideze pozitia in companie si sa promoveze rapid.

In ultimii zeci de ani, lumea afacerilor s-a transformat radical fata de perioada industriala din secolul trecut. Daca in anii ’70-’80 sindicatele reusisera sa obtina micsorarea zilelor de lucru, ceea ce a avut drept consecinta majorarea salariilor angajatilor si scaderea semnificativa a greselilor facute de acestia si a accidentelor de munca, in ultimele doua decenii, sarcinile cu care sunt incarcati angajatii au devenit tot mai multe si termenele limita – tot mai stranse.

Adeseori, in companiile multinationale, angajatii isi fac un titlu de glorie din saptamana de munca de 60 pana la 80 de ore, neluand in calcul insa efectele pe care le are un astfel de program brutal de lucru asupra sanatatii si, implicit, asupra rezultatelor companiei.

In cazul in care angajatii lucreaza pana la 80 de ore pe saptamana, acest lucru limiteaza la maximum timpul de care are nevoie organismul pentru a se reface si in care omul are nevoie de viata personala si sociala, independenta de cea de la locul de munca.

Ore mai multe nu inseamna rezultate mai multe si mai bune

Principalul motiv pentru lucrul peste program este, evident, cresterea productivitatii. Studiile arata ca efectul este tocmai invers. Angajatii suprasolicitati dezvolta rapid diferite afectiuni relationate cu lucrul peste program, iar consecinta este scaderea performantei. Pe langa afectiunile fizice care pot aparea in legatura cu suprasolicitarea (oboseala cronica, dureri de cap, hipertensiune, afectiuni ale coloanei, pentru cei care stau numai pe scaun), munca in exces afecteaza angajatii si psihic.

In primul rand, nu mai au timp pentru viata privata, pentru relaxare in cadrul familial sau pentru activitati sportive, cu efecte benefice asupra sanatatii. Din acest motiv, oamenii devin irascibili, apar neintelegerile in familie si standardul de viata se degradeaza treptat.

Studiile in domeniu mai arata ca peste 12% dintre cei care lucreaza peste program au o predispozitie catre alcoolism si tabagism, plus bolile asociate, fata de colegii cu un program normal de lucru. Totodata, o cercetare realizata in randul functionarilor publici din Marea Britanie releva faptul ca cei care lucreaza mai mult de 55 de ore pe saptamana se confrunta cu o imbatranire a memoriei si o pierdere a abilitatilor in gandire.

Suprasolicitarea angajatilor influenteaza negativ compania pentru care lucreaza

Angajatii suprasolicitati sunt angajati bolnavi, care nu mai pot da randamentul unui om sanatos, indiferent de cate ore ar sta peste program. Potrivit Institutului American de Cercetare a Stresului, doi din trei salariati care merg la doctor se duc pentru probleme de sanatate relationate cu stresul. Acest lucru genereaza pierderi de 300 de miliarde de dolari anual, in mediul de afaceri american, ca urmare a absenteismului si a scaderii productivitatii. Totodata, companiile platesc asigurari medicale mai consistente in cazul angajatilor suprasolicitati.

Suedia experimenteaza ziua de lucru de 6 ore

Astfel, desi traim intr-o epoca in care munca peste program a devenit o obisnuinta, propunerea Suediei de a scurta ziua de lucru la sase ore a fost catalogata ca fiind cel putin ciudata. Economistii suedezi vor sa verifice daca nu cumva scurtarea programului de lucru la sase ore pe zi, fara diminuarea salariului, creste, de fapt, eficienta salariatilor si, implicit, productivitatea, datorita faptului ca acestia sunt mai sanatosi si mai fericiti.

Iar un exemplu concret in acest sens exista. Fabrica Toyota din Göteborg a introdus de aproape 10 ani ziua de munca de sase ore, iar compania spune ca angajatii sunt mai multumiti si mai motivati, costurile s-au redus semnificativ si profitul companiei a crescut cu 25%.