Accidente de munca. Prevederi legale, drepturi si obligatii pentru angajator si angajati

Atat angajatii, cat si angajatorii trebuie sa consulte legea atunci cand vine vorba de producerea unui accident la locul de munca. Astfel, angajatul trebuie sa stie care sunt drepturile sale, iar angajatorul trebuie sa stie cum trebuie sa procedeze si care sunt obligatiile sau responsabilitatile sale.

In acest articol vei afla tot ce trebuie sa stii cu privire la accidentele de munca, normele de siguranta care trebuie respectate, dar si drepturile celor implicati.

• Cum sunt reglementate legal accidentele de munca
• Cum sunt definite si clasificate accidentele de munca
• Ce alte evenimente pot fi considerate accidente de munca
• Ce obligatii are angajatorul pentru a preveni accidentele la locul de munca
• Ce obligatii are angajatul pentru a preveni producerea unui accident de munca
• Ce trebuie sa faca angajatorul in cazul unui accident de munca
• Ce risca angajatorii care nu respecta prevederile legale privind accidentele la job
• Care sunt drepturile angajatului si ale familiei in cazul unui accident de munca
  

  Reglementarea legala a accidentelor de munca

  Accidentele de munca reprezinta orice vatamare corporala grava a angajatilor, care s-a produs in timpul programului, procesului de munca sau pe drumul la si de la locul de munca si care are drept consecinta incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces.

  Normele cu privire la accidentele de la job sunt reglementate de Legea nr. 319/2006 privind legea securitatii in munca, implicit si masurile pentru prevenirea accidentelor de munca.

  Conform legii, angajatorul are in primul rand obligatia sa tina evidenta accidentelor de munca ce au drept urmare o incapacitate de munca mai mare de trei zile de lucru, dar si a accidentelor usoare, a bolilor profesionale si a altor incidente periculoase. In acelasi timp, angajatorul are obligatia sa intocmeasca rapoarte pentru autoritatile competente privind accidentele de munca suferite de catre angajatii sai.

  Clasificarea accidentelor de munca

  Iată cele mai întâlnite tipuri de accidente de muncă și definirea acestora în termeni specifici:

  • Accident de munca – presupune vatamarea grava a organismului sau intoxicatia acuta profesionala care s-a petrecut in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu. Se incadreaza in categoria accidentelor de munca doar acele incidente care au provocat incapacitate temporare de munca pentru cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
  • Boala profesionala – se refera la o afectiune care s-a produs in timpul exercitarii unei profesii sau meserii, care este cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, specifici locului de munca. Tot in aceasta categorie intra si suprasolicitarea diferitelor parti ale corpului in timpul procesului de munca.
  • Incident periculos – poate sa reprezinte un eveniment precum o explozie, un incendiu, avariiile, accidentele tehnice sau emisiile majore de noxe cauzate de functionarea deficitara a unui echipament de munca sau/si de comportamentul inadecvat al factorului uman, care a afectat sau nu lucratorii, dar care ar fi putut sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat sau ar fi putut sa produca pagube materiale.
  • Accident usor – incidentele care au drept consecinta producerea unor leziuni superficiale care necesita doar acordarea primelor ingrijiri medicale si care au produs incapacitate de munca pentru mai putin de trei zile.

  Totodata, accidentele de munca sunt clasificate si in functie de urmarile produse sau de numarul de persoane implicate, astfel:

  • accidente care produc incapacitate temporara de munca pentru cel putin trei zile calendaristice
  • accidente care produc invaliditate
  • accidente mortale
  • accidente colective, cand sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza

  Ce alte evenimente pot fi considerate accidente de munca

  Pe langa situatiile prezentate mai sus, exista si alte situatii care, conform prevederilor legale, pot fi incadrate in categoria accidentelor de munca. Aceste evenimente pot fi:

  • accidentul suferit de o persoana care se afla in vizita in intreprindere si/sau in unitate, cu permisiunea angajatorului;
  • accidentul suferit de o persoana care indeplineste sarcini de stat sau de interes public, insclusiv in cadrul activitatilor sportive sau culturale, in tara sau in strainatate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
  • accidentul care a avut loc in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;
  • accidentul suferit de orice persoana din cauza unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta bunul public si privat;
  • accidentul care a fost provocat de activitati care, desi nu au legatura cu procesul muncii, s-au produs la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acesta, in timpul programului de munca, si nu este cauzat din culpa exclusiva a celui accidentat;
  • accidentele de traseu, daca deplasarea a avut loc in timpul si pe traseul normal de la domiciliul angajatului la locul de munca (si invers) organizat de angajator;
  • accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca, sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;
  • accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata ca victima ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;
  • accidenul care a avut loc inainte sau dupa incetarea lucrului, in cazul in care victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul sau materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
  • accidentele care au avut loc in timpul pauzelor regulamentare, daca acestea s-au intamplat in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
  • accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;
  • accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
  • accidentele suferite de persoane care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau de perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
  • accidentele care au fost provocate de calamitati naturale precum furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
  • disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
  • accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

  E important de retinut faptul ca, in cazul accidentelor de traseu, in timpul deplasarii nu trebuie sa existe abateri nejustificate de la traseul normal. Angajatorul trebuie sa tina evidenta traseului parcurs de angajat de la domiciliu si pana la locul de munca si trebuie sa solicite mentionarea traseului de deplasare, dar si perioada totala necesara pentru deplasare in fisa individuala de instructaj SSM (intervalul orar si timpul total).

  Citeste si Telemunca – ce este, cum este reglementata in Romania si ce avantaje iti poate aduce.

  Ce obligatii are angajatorul pentru prevenirea accidentelor de munca

  Conform legii, angajatorul are obligatia sa previna posibilele accidente de munca si sa asigure conditiile necesare de lucru in siguranta. Masurile necesare pe care trebuie sa la ia orice angajator sunt urmatoarele:

  • Sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie – acesta trebuie sa cuprinda masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura. Acest plan trebuie sa fie intocmit prin evaluarea riscurilor si aplicat corespunzator conditiilor si locului de munca.
  • Sa obtina autorizatia de functionare pentru protectia muncii – aceasta trebuie obtinuta inainte de inceperea oricarei activitati.
  • Sa informeze angajatii – inainte de angajare, fiecare persoana trebuie informata despre riscurile la care este expusa la locul de munca, dar si despre masurile de prevenire si protectie necesare.
  • Sa selecteze corespunzator angajatii – trebuie angajate doar acele persoane care, dupa examenul medical si cel psihologic, corespund sarcinilor de munca pe care le vor indeplini. Totodata, angajatorul trebuie sa asigure un control medical periodic pentru persoanele deja angajate.
  • Sa ofere echipamentul de lucru adecvat – trebuie sa asigure echipamente de lucru care sa nu puna in pericol securitatea si sanatatea angajatilor.

  
  In cazul in care are loc un accident de munca, angajatorul are obligatia sa declare incidentul inspectoratului teritorial de munca, asiguratorului sau, dupa caz, organelor de urmarire penala.

  Citeste si despre obligatia angajatorului de a elibera adeverinta de venit a salariatului.

Ce obligatii are angajatul pentru a preveni producerea unui accident de munca

La randul lor, si angajatii au obligatia sa previna producerea oricarui accident de munca, conform prevederilor legale. Angajatii trebuie:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;

f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

Ce trebuie sa faca angajatorul in cazul unui accident de munca

In functie de tipul de incident care s-a produs, angajatorul trebuie sa comunice evenimentele de indata, dupa cum urmeaza:

• La inspectoratele teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f)
• La asigurator, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
• Organelor de urmarire penala, dupa caz.

Daca s-a produs un accident de munca ce a avut drept rezultat incapacitatea temporara de munca a angajatului, cercetarea circumstantelor in care s-a produs incidentul poate fi efectuata de catre angajator.

Dupa ce a fost constatat accidentul de munca, angajatorul trebuie sa raporteze evenimentul la Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP), care va verifica situatia. CNPP va putea sa efectueze o ancheta sau sa evalueze dosarul de cercetare, intocmit de comisia angajatorului, in urma caruia sa decida caracterul profesional al accidentului urmat de incapacitatea temporara de munca.

Rezultatul cercetarii va fi consemnat intr-un proces-verbal. In baza acestuia se va completa un Formular de inregistrare a accidentelor de munca FIAM si o Fisa de comunicare operativa a accidentelor de munca si incidentelor periculoase.

In cazul in care, in urma accidentului de munca, rezulta decesul angajatului, institutia medico-legala competenta trebuie sa inainteze o copie a raportului de constatare medico-legala catre Inspectoratul Teritorial de Munca, in cel mult sapte zile de la data decesului.

Ce risca angajatorii care nu respecta prevederile legale privind accidentele de munca

Angajatorii care incalca normele legale pentru sanatatea si securitatea in munca pot fi sanctionati cu amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei. Contraventiile si amenzile pot fi aplicate, dupa caz, de inspectorii de munca sau de inspectorii sanitari, dupa intocmirea procesului-verbal.

Totodata, exista contraventii care sunt incadrate la infractiuni si care pot fi pedepsite cu inchisoare de la un an la trei ani. Faptele care pot fi considerate infractiuni sunt cele care au produs consecinte deosebite

Te-ar putea interesa si Munca la negru: cadru legislativ, dezavantaje pentru angajati si riscuri la care se supun angajatorii.

Care sunt drepturile angajatului si ale familiei in cazul unui accident de munca

Daca s-a produs un accident de munca, angajatul are o serie de drepturi care ii permit sa se recupereze sau sa obtina despagubiri. Conform Legii nr. 346/2002, asigurarea pentru accidentele din timpul programului de munca si bolile profesionale face parte din sistemul de asigurari sociale si este obligatorie pentru toate persoanele angajate cu contract individual de munca.

Drepturile angajatului in cazul unui accident de munca sunt urmatoarele:

• Reabilitare medicala – angajatul poate beneficia de servicii gratuite, asigurate de CNPP, pana la restabilirea sau ameliorarea starii sale de sanatate. Serviciile medicale gratuite pot sa includa asistenta medicala de urgenta, serviciile medicale din spital, tratamentul medical ambulatoriu, investigatii de specialitate, tratamente de recuperare, cure balneoclimaterice sau tratamente si programe individuale de recuperare.
• Indemnizatie in urma unui accident de munca – aceasta poate fi obtinuta in baza unui certificat medical vizat de Directia de Sanatate Publica sau de Casa de Pensii, dupa caz, sarcina care ii revine angajatorului. Valoarea indemnizatiei este de 80% din media veniturilor realizate in ultimele sase luni. Daca exista urgente medico-chirurgicale, valoarea indemnizatiei este de 100% din media venitului obtinut in ultimele sase luni, fiind acordat pentru 180 de zile in decursul unui an, calculata din prima zi de concediu medical. Concediul medical poate sa fie prelungit cu cel mult 90 de zile, in functie de evolutia starii de sanatate a angajatului.
• Compensatii pentru atingerea integritatii – daca angajatii raman cu leziuni care le reduc capacitatea de munca intre 20-50%, acestia au dreptul sa solicite compensatii de la CNPP, in baza deciziei medicului. Valoarea compensatiilor este stabilita in functie de gravitatea leziunilor, in limita unui plafon de cel mult 12 salariii brute. Compensatiile sunt acordate integral, o singura data, si nu afecteaza celelalte drepturi sau indemnizatii.
• Reabilitare si reconversie profesionala – la solicitarea angajatului, CNPP poate sa ofere aceste servicii. Pe durata cursurilor de calificare si reconversie, angajatul are asigurata o indemnizatie lunara de 70% din valoarea salariului brut primit. Important de retinut ca acesta nu va beneficie pe durata cursurilor si de indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca.
• Rambursari de cheltuieli – dupa caz, CNPP poate sa ramburseze cheltuielile cu transportul de urgenta, dispozitivele medicale implantate in urma interventiilor chirurgicale, ochelarii, aparatele acustice sau protezele care au fost deteriorate in urma accidentelor de munca.
• Despagubiri in caz de deces – trebuie depusa o cerere pentru despagubiri la CNPP, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului. Valoarea totala a despagubirilor este de patru salarii medii brute, iar plata se face in termen de 15 zile de la data la care a fost admisa cererea. O singura persoana poate sa beneficieze de aceasta despagubire si poate fi sotia/sotul, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul sau, in lipsa acestora, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile de deces.

Drepturile de asigurat sunt acordate in baza unui proces-verbal de cercetare a accidentului de munca sau in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale.

Conform prevederilor legale, cheltuielile in urma unui accident de munca sunt suportate din bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale, pana cand este stabilit caracterul de munca al accidentului sau caracterul profesional al bolii. Ulterior, decontarea se va face din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in forma contributiei asiguratorie pentru munca.

Citeste si Totul despre regulamentul de ordine interioara. Ghid si model.

___________________________

Acest articol va este oferit de catre specialistii in HR de la colorful.hr, parte a grupului Romanian Software.

Romanian Software este furnizor de solutii software de ultima generatie in domeniul resurselor umane si unul dintre liderii pietei romanesti de solutii de acest fel. Compania are la ora actuala prin intermediul platformei sale colorful.hr aproximativ 600 clienti si circa 140 angajati si colaboratori, administrand datele a peste 120.000 de salariati din Romania. Printre clientii sai se numara firme si institutii de renume precum: Amrest (Starbucks), Bergenbier, Altex, Universitatea Bucuresti, Nuclearelectrica sau Alro Slatina.